Jakubowicz (AAFBR): România nu este în recesiune, dar economia respiră greu şi dă primele semne de oboseală

El consideră că nu poate fi ignorat faptul ca această scădere trimestrială apare într-o perioadă în care economia europeană este slăbită, iar cererea externă rămâne redusă.

Flavius Jakubowicz susţine că, pentru România, riscurile majore vin din interior: un deficit bugetar foarte ridicat, care obligă la o consolidare fiscală dură în 2026, costuri de finanţare mari, care limitează investiţiile private, şi un nivel redus al productivităţii, care trage în jos creşterile economice potenţiale.

De asemenea, analistul a menţionat că revizuirile INS pentru trimestrul II din 2025 unde creşterea a fost ajustată în jos, de la 1,2% la 1%, arată că economia nu doar încetineşte, ci o face într-un ritm mai abrupt decât se anticipa inţial.

Potrivit acestuia, România se află într-o zona vulnerabilă, în care creşterea este modestă, iar dezechilibrele sunt mari.

"Acest peisaj economic cere prudenţă, dar nu pesimism. Există spaţiu pentru o aterizare lină a economiei, dacă măsurile de politică economică sunt coerente şi predictibile. Consolidarea bugetară trebuie să fie credibilă, concentrată pe eficientizarea cheltuielilor şi pe prioritizarea investiţiilor, nu exclusiv pe creşterea taxelor. Absorbţia fondurilor europene trebuie accelerată, pentru că ele rămân principalul motor de creştere într-un mediu global dificil. Pentru mediul privat, prioritatea rămâne gestionarea atentă a lichidităţii, reducerea expunerii la risc şi investiţia în digitalizare şi productivitate. Iar pentru populaţie, prudenţa financiară este esenţială într-o perioadă cu dobânzi mari şi cu o politică fiscală în schimbare. În concluzie, România nu este în recesiune, dar economia respiră greu şi dă primele semne de oboseală. Scăderea de 0,2% din T3 2025 nu reprezintă un pericol imediat, dar este un avertisment pe care nu avem voie să îl ignorăm. Dacă răspunsul politicilor economice va fi unul responsabil, economia poate evita o recesiune în 2026. Dacă nu, riscul unei contracţii economice devine mult mai probabil. Aceasta este realitatea pe care cifrele o descriu: un punct de inflexiune, nu un punct de cădere. Depinde de noi dacă îl gestionăm ca pe o ajustare controlată sau ca pe o alunecare spre recesiune", a mai declarat Flavius Jakubowicz.

Produsul intern brut a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 1% în T2 faţă de T1, potrivit estimărilor semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creştere de 1,6%, pe seria brută, şi de 1,4% pe seria ajustată sezonier. În perioada ianuarie-septembrie 2025, economia a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.