ANCOM: Utilizatorii pot raporta către platformele online orice conţinut ce ar putea încălca legislaţia electorală

Potrivit sursei citate, în cazul nerespectării de către furnizorii de servicii intermediare stabiliţi în România a prevederilor Regulamentului privind serviciile digitale, Autoritatea poate aplica sancţiuni, inclusiv amenzi semnificative.

"Utilizatorii din România care consideră că furnizorii serviciilor intermediare au încălcat obligaţiile prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale (de exemplu: nu a putut fi raportat un conţinut potenţial ilegal sau nu s-a asigurat acces la un sistem intern de soluţionare a plângerilor) pot depune plângere la ANCOM, direct sau printr-un organism, organizaţie sau asociaţie mandatată să reprezinte utilizatorul în vederea exercitării drepturilor acestuia, în conformitate cu prevederile art. 53 din Regulament. Atunci când plângerea vizează un furnizor care nu este stabilit în România, ANCOM o transmite coordonatorului serviciilor digitale din ţara de stabilire a furnizorului", subliniază arbitrul pieţei locale de telecomunicaţii.

În acelaşi timp, furnizorii de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare online foarte mari au obligaţia de a identifica şi evalua riscurile sistemice, cum ar fi diseminarea de conţinut ilegal, efectele negative asupra exercitării drepturilor fundamentale, efectele negative asupra discursului civic şi a proceselor electorale, precum şi a siguranţei publice etc., respectiv de a institui măsuri rezonabile, proporţionale şi eficace de atenuare a riscurilor sistemice identificate, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind serviciile digitale.

"În procesele electorale sunt relevante două documente, care trebuie să ghideze acţiunile furnizorilor de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare foarte mari în gestionarea riscurilor asociate acestor procese: Orientările către furnizorii de platforme online foarte mari şi de motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale; Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. Analizarea legalităţii sau ilegalităţii unui conţinut din sfera publicităţii politice disponibil pe platformele online intră în competenţa autorităţilor relevante - acele autorităţi sau instituţii publice care au atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate. Acestea au posibilitatea de a emite ordine de a acţiona împotriva conţinutului ilegal sau ordine de furnizare informaţii", precizează ANCOM.

În acest sens, ordinele pot fi emise şi de către autorităţile judiciare în cadrul acţiunilor, activităţilor sau procedurilor desfăşurate de către acestea, în conformitate cu competenţele legale conferite. "Altfel spus, autorităţile care au competenţe în mediul offline într-un anumit domeniu au aceleaşi competenţe şi în mediul online. Ca atare, autorităţile pot lua măsuri împotriva conţinutului ilegal în mediul online în funcţie de domeniul pe care îl gestionează", relevă comunicatul citat.

Din date oficiale reiese faptul că platformele online foarte mari (VLOPs) şi motoarele de căutare foarte mari (VLOSEs) au peste 45 de milioane de utilizatori activi, lunar, în Uniunea Europeană, şi au fost desemnate ca atare de către Comisia Europeană, aşa cum este cazul Facebook, TikTok, YouTube, Instagram, X, LinkedIn etc.

Toate aceste platforme se află sub directa supraveghere a Comisiei Europene pentru cele mai stricte obligaţii prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, în timp ce pentru restul obligaţiilor din Regulament, care sunt aplicabile şi altor furnizori mai mici de servicii intermediare, competenţa de supraveghere este partajată cu coordonatorul serviciilor digitale din ţara de stabilire.