DIICOT cere arestarea unui notar și a unui executor judecătoresc implicați în ‘fabrica de moșteniri’ de la Constanța

Cinci persoane, printre care se află și o femeie-notar public, au fost reținute vineri de DIICOT, urmând a fi duse în instanță cu propunere de arestare preventivă, într-un dosar de înșelăciuni imobiliare cunoscut ca 'fabrica de moșteniri' de la Constanța.

Totodată, procurorii au formulat propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pentru 30 de zile, față de o altă persoană, care are calitatea de executor judecătoresc, informează un comunicat transmis de DIICOT.

Acuzațiile din acest dosar sunt de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.

Ancheta în acest caz s-a derulat pe parcursul mai multor ani. Astfel, în luna iulie, au mai fost reținute 13 persoane.

'Începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoane vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care aceasta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces)', declara Poliția în urmă cu patru luni.

În 2018, același bărbat ar fi inițiat și constituit împreună cu alte două persoane - un notar public și un executor judecătoresc - un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri, printre care un alt notar public, în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile - vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică - și de a desfășura, ulterior, operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.

'Astfel, în perioada 2018 - iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (...) care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente în municipiul Constanța. Pentru fiecare caz în parte ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată', susținea Poliția.

În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, notarii publici care făceau parte din grupare fie ar fi falsificat acte autentice precum procură specială, contract de împrumut, fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.

În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii false.