Ministerul Energiei ar urma să aibă rol de coordonator în implementarea proiectului Black Sea AI Gigafactory

Ministerul Energiei ar urma să aibă rol de coordonator pentru implementarea proiectului național de înființare a Gigafabricii de Inteligență Artificială la Marea Neagră, conform unui memorandum adoptat în ședința de joi a Guvernului. 

'Memorandumul aprobat de Guvern propune preluarea de către Ministerul Energiei a rolului de coordonator pentru implementarea proiectului național de înființare a Gigafabricii de Inteligență Artificială la Marea Neagră (Black Sea AI Gigafactory Romania), infrastructură ce urmează să fie dezvoltată pe baza energiei nucleare și pentru care România și-a exprimat interesul și disponibilitatea de a o găzdui, ca parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii Europene privind suveranitatea tehnologică', reiese dintr-un comunicat transmis de Executiv. 

După consultări cu Ministerul Energiei și cu Nuclearelectrica S.A., Autoritatea pentru Digitalizarea României a transmis Comisiei Europene o expresie de interes pentru a găzdui Black Sea AI Gigafactory.

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru 'avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală' și acces la conectivitate internațională, transmite Guvernul.

'Proiectul va fi alimentat de un mix energetic de până la maxim 1.500 MW, oferind astfel României posibilitatea de a se poziționa drept un centru strategic de inteligență artificială și pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon', mai reiese din comunicat.

Se estimează că Proiectul Național Black Sea AI Gigafactory Romania va necesita o investiție de 4-5 miliarde euro și că va fi operațional spre sfârșitul anului 2028.

'Autoritățile publice - atât la nivelul UE, cât și la nivel național - pot finanța până la 35% din total CAPEX, majoritatea finanțării fiind necesar să fie mobilizată prin parteneri/investitori privați, băncile naționale de dezvoltare (în cazul României BID) și investitori instituționali. Contribuția publică necesară în cadrul proiectului se va încadra în cheltuielile bugetare care să asigure respectarea angajamentelor României în conformitate cu Planul fiscal pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană', se mai arată în document.