INTERVIU | O incursiune în lumea mai puțin știută a avocaților ”gulerelor albe”. Alexandru Ambrozie, Partener PNSA, penalist din Big4-ul avocaturii de business, evidențiat de directoarele internaționale: Orice pedeapsă are un minim şi un maxim, iar între cele două extreme este o plajă foarte largă de vinovăţie

Avocații firmei Popovici Nițu Stoica & Asociații (PNSA) specializați în aria dreptului penal-comercial au continuat să lucreze și în această perioadă de distanțare socială, proiectele în derulare solicitând o activitate semnificativă de analiză și pregătire. Partenerul Alexandru Ambrozie evidențiat (highly rated) de Legal 500 în practica de White collar crime, se așteaptă, în perioada următoare, la declanșarea unui număr mare de anchete penale în domeniul medical privind achizițiile publice din ultimii ani și achizițiile directe din timpul stării de urgenţă.
El spune, într-un interviu acordat ^BizLawyer, că PNSA are resursele şi experiența necesare pentru orice mandat de penal-comercial, firma capitalizând frecvent expertiza în industriile şi domeniile investigate de autorităţile penale şi urmărind să cunoască îndeaproape, să anticipeze domeniile de interes prioritar pentru organele de urmărire penală.

Fiu de procuror, Alexandru îşi petrecea în copilărie o mare parte a vacanțelor de vară în sediul Parchetulului Tribunalului Bucureşti sau al Parchetului General, asistând  deseori la diverse activităţi de urmărire penală sau mergând „pe teren”, după ce mânca la cantina Parchetului Tribunalului. Cu aceste amintiri, Alexandru a ”fandat” mai tarziu spre aria dreptului penal-comercial. 
Avocat specializat în Pieţe de Capital, Bănci, Achiziţii Publice şi Taxe de-a lungul unei cariere de 18 ani, el s-a repoziționat în 2015, intrând în rândul penaliștilor, fără a abandona, însă, domeniile de practică care l-au consacrat ca avocat de consultanță și l-au poziționat printre avocații români de top. El fusese deja evidențiat de Chambers Europe (Banking & Finance sau Projects), IFLR 1000 (Highly regarded - Banking and finance și Capital markets) și a punctat în ultimii ani și în Legal 500 (highly rated – White Collar Crime), ca să amintim doar cele mai importante ghiduri juridice internaționale.

Am stat de vorbă cu Alexandru în această perioadă de repaus forțat și distanțare socială, intrând pe vârfuri în lumea penaliștilor, cu tolba plină de întrebări. 
Am vorbit despre proiectele din practica de penal comercial, concurența cu alte firme sau cabinete, colaborări, modul în care își apără avocații clienții din această arie, riscurile la care se expun oamenii de afaceri când intră în vizorul procurorilor, reguli și echipe. Am navigat printre mandatele complexe, am aflat care sunt calitățile unui bun avocat de pe această nișă și am primit răspuns și la o întrebare stăruitoare, la care niciun alt avocat nu ne-a raspuns de-a lungul timpului: are probleme de conștiință când un client învinuit pentru infracțiuni financiar-fiscale sau de corupție scapă de acuzații cu ajutorul său și al avocaților din echipă?


Alexandru Ambrozie, Partener PNSA: Avocații au continuat să lucreze; majoritatea de acasă, dar fiind în continuare conectați la server-ele PNSA și utilizând programele de comunicare video.
Proiectele de penal-comercial sunt de regulă proiecte de lungă durată, solicitând o activitate semnificativă de analiză și pregătire, care a continuat și în această perioadă. A continuat de asemenea o investigație internă, care oricum se desfășura remote în marte parte, echipa clientului fiind situată în trei țări. Au mers mai departe, cu o viteză mai mică, dar au continuat, și proiectele de compliance pe zona de spălare a banilor.
Ce se va întâmpla de interes pentru penal? Mă aștept să se reia sau să înceapă repede multe, poate chiar sute de anchete penale în domeniul medical privind achizițiile publice din ultimii ani și achizițiile directe din timpul stării de urgenţă.

Da, PNSA are resursele şi experienţa necesare pentru orice mandat de penal-comercial.
În ce priveşte concurenţa cu cabinetele unor foşti procurori/judecători/polițisti, depinde de tipul de client şi de problematică. Dar, de principiu, cred că este o distincţie care nu mai are forţa de acum 15 sau 10 ani. 
Sunt clienţi care preferă uneori să fie apăraţi de avocaţi foşti magistraţi, pentru că aceştia cunosc sistemul. E o discuţie dacă au fost magistraţi 5 ani sau 15 ani, dacă au investigat/judecat infracţiuni economice sau de altă natură. 
Dar la fel de adevărat este că sunt numeroşi avocaţi de penal apreciaţi, care nu provin din magistratură. Cum sunt şi avocaţi de drept bancar apreciaţi care nu provin din sistemul bancar, sau de achiziţii publice care nu au profesat în cadrul vreunei autorităţi din domeniul achiziţiilor şi tot aşa. Asemenea exemple sunt probabil majoritare în toate ariile avocaturii.
Clientul persoană juridică, în special companiile mari în investigaţiile extinse, prefere deseori firme full service, care pot oferi expertiză integrată în celelalte domenii esenţiale într-o investigaţie penală complexă, precum fiscal, achiziţii publice, sau piaţă de capital/bancar/asigurări.
În fine, nu cred că e nevoie să ne simţim în concurenţă. Dimpotrivă, numeroase investigaţii penale implică mulţi suspecţi sau inculpaţi, deseori cu interese similare, avocaţii – fie din firme full service fie din cabinete individuale - fiind chemaţi să colaboreze în funcţie de poziţia procesuală a clienţilor.


Depinde de complexitatea şi dimensiunea investigaţiei. Unele investigaţii necesită o firmă full service, altele nu.
Şi, de altfel, nu cred că trebuie să aleagă neapărat, sunt destule situaţii în care cabinetele mai mici colaborează cu firme full service.


Au fost în ordine Pieţe de Capital – arie de care m-am ocupat tot timpul şi mă ocup în continuare, Bancar – mă implic în continuare, în special în zona de reglementare, AML şi Fintech unde există risc mai mare de răspundere penală sau nevoie sporită de de compliance AML, Achiziţii Publice şi Taxe; acestea sunt cele patru domenii majore în care am profesat timp de 18 ani.
Nu aș zice că a fost o reconversie pentru că, pe de o parte, sunt implicat în continuare, constant, în mandate din domeniul financiar – vreau să rămân aproape de tot ce înseamnă domeniu financiar, fiscal, inovație în domeniul financiar, precum proiectele de Fintech, pentru că acestea vin cu un risc penal semnificativ – și, pe de altă parte, a fost un proces îndelungat, care la nivel de intenţie a început mult înainte de 2014 - 2015. Explozia dreptului penal al afacerilor din 2014 – 2015 doar a favorizat decizia la nivelul PNSA, dar personal ştiam de mai mulţi ani că mă îndrept spre zona de investigație penală a afacerilor.
De altfel, eu am intenţionat încă din clasele primare să devin procuror, probabil sub influenţa tatălui meu care a fost procuror criminalist.


Vacanţele de vară mi le-am petrecut în mare parte în sediul Parchetulului Tribunalului Bucureşti sau al Parchetului General, de dimineaţă până seara; am asistat deseori la diverse activităţi de urmărire penală, mergeam „pe teren”, mâncam la cantina Parchetului Tribunalului; vreo două luni de zile anual eram în prejma procurorilor şi poliţistilor. Uneori, mergeam noaptea în „vizită” la Poliţia Capitalei de pe Eforie, când tata era de gardă.
În anii ’90, când el a trecut în avocatură, povestindu-mi mai multe despre atmosfera din Parchetul General de la începutul anilor 90, am început să mă gândesc la avocatură, evident de penal. Dar, fiind prea tânăr, fără experienţă, nu prea mă vedeam apărând „vinovaţii”, crezând la acea vreme că persoanele investigate de procuror trebuie să fie vinovate de ceva. 
În liceu, însă, în contextul unor cazuri penale implicând primele fonduri de investiţii, în care ”Ambrozie senior” reprezenta persoane din conducerea fondurilor, am avut ocazia să aflu despre piaţa de capital şi să cunosc avocatul de piaţă de capital al acelor fonduri, un om cu experienţă foarte mare în domeniul comercial, pe care îl practicase vreo 20 de ani în Franţa.

Da, dar cu timpul gândurile am început să fugă din nou spre zona de penal. Prin 2009 – 2010 am început să mă implic în cazurile penale care priveau clienţii noştri de comercial. Nu foarte multe, nu foarte complexe, dar suficient cât să fiu în contact cu investigaţiile penale, să văd cum procurorii interpretează diverse chestiuni comerciale şi să realizez riscul penal din diverse tranzacţii cu aparenţă pur comercială. Ulterior, am fost implicat incidental în nişte investigaţii interne derulate de firme de avocatură din SUA.
Anii aceştia m-au ajutat să îmi dau seama de nişte chestiuni.
Că numeroase tranzacţii comerciale pot atrage riscuri penale, de aici simţind nevoia ca avocat de comercial să cunosc abordările şi interpretările penale.
Că practicarea dreptului penal al afacerilor necesită cunoştinţe extinse de drept comercial, achiziţii publice, piaţă de capital, bancar, fiscal, contabilitate, care cu greu pot fi deprinse în afara unei firme mari de avocatură. Iar eu aveam toate aceste cunoştinţe şi experienţă extinsă.
Că practicarea dreptului penal în favoarea comercianţilor, în cadrul cabinetelor individuale, va deveni din în ce mai complicată, fiind destul de dificil pentru un avocat individual, de regulă specialist doar în drept penal şi procedură penală, să poată acoperi deopotrivă şi aspectele comerciale.     
Aşa am ajuns să îmi dau seama că ceea ce părea puţin probabil în timpul facultăţii poate deveni posibil, îmbinarea dreptului penal cu dreptul comecial. 

Acum a fost mai simplu, pentru că aveam experienţă de viaţă şi profesională, lucrasem mulţi ani cu societăţi multinaţionale sau antreprenori şi realizasem că rareori lucrurile sunt albe sau negre, că rareori existenţa unei infracţiuni economice transpare cu evidenţă încă de la început, că deseori cei investigaţi pentru infracţiuni economice nu au urmărit să comită vreo infracţiune şi de multe ori nici nu au fost conştienţi că ar comite vreuna.
Sigur, există în mod evident şi persoane care au comis infracţiuni cu bună ştiinţă sau din nepăsare, dar şi acestea au nevoie de apărare, nu pentru a „scăpa”, ci pentru a putea ajunge la sentinţa şi pedeapsa corecte. Orice pedeapsă are un minim şi un maxim, iar între minim şi maxim e o plajă foarte largă de vinovăţie.
Văzusem de asemenea numeroase persoane investigate pentru evaziune fiscală, care conştientizau că fac ceva ilegal, dar care au acceptat să înregistreze diverse operaţiuni fictive fie pentru a-şi putea plăti salariaţii şi finanţa activitatea, care era periclitată de rambursarea cu mare întârziere a TVA; fie pentru a putea plăti pentru „deblocarea” facturilor blocate de diverşi funcţionari corupţi.
Aceşti oameni nu se mai încadrau, din punctul meu de vedere, în conceptul de infractori, nu urmăreau să comită infracţiuni, erau doar prinşi în diverse contexte socio-politico-economice nefericite.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Avocatura este deseori o activitate grea, implicând studiu continuu, program de lucru extins, ritm alert, presiune. Acestea le găsim şi în activitatea avocatului de penal, dar şi în cea a avocatului de trazacţii/finanțări/piețe de capital.
Dar da, cred că avocatura de penal este mai grea, dar e o greutate diferită, care vine din conştiinţa că studiul insuficient, neatenţia, eroarea, lipsa de rigoare au consecinţe mult mai mari, de ani de zile din viaţa unui om şi a familiei sale.

Sunt calităţile specifice oricărui avocat, precum rigoare, atenţie, curiozitate, răbdare, capacitate extinsă de a face conexiuni între puncte aparent fără legătură, înţelegerea industriei în care activează clientul.
Dar cred că avocatul de penal trebuie să mai aibă ceva, să nu judece; să nu aibă proconcepţii; să fie conştient că deseori nu ştie cum ar fi reacţionat el însuşi dacă ar fi fost în situaţia persoanei investigate.

Noi nu am reprezentat persoane acuzate că ar fi luat mită. Dar ştiu situaţii în care persoane acuzate de luare de mită, iniţial reţinute sau arestate preventiv, au fost achitate pentru că fapta nu exista. Iar avocaţii din acele cazuri  îmi spun cu toată onestitatea că  fapta chiar nu a existat.
Ce vreau să spun e că, de multe ori, persoanele achitate chiar nu sunt vinovate, fie că nu au comis fapta, fie că nu au avut intenţia necesară acelei infracţiuni.
Sigur, e posibil ca persoane care ar fi comis fapte penale să fie achitate. Dar văd o parte pozitivă aici; e o confirmare a faptului că o condamnare penală trebuie să se bazeze pe dovezi clare, certe, nu pe impresii şi aparenţă.
Pe de altă parte, istoria ne arată, atât din Romania, dar mai ales din SUA, unde s-a scris foarte mult, că au existat numeroase erori judiciare favorizate de faptul că vinovăţia părea evidentă, astfel încât avocatul nu a mai depus toate eforturile. Sunt acele cazuri în care clientul e condamnat de avocat mai întâi.
Acesta este motivul pentru care spuneam că avocatul de penal nu trebuie să judece. În mod paradoxal, „judecata” avocatului face rău clientului nevinovat.
Avocatul de penal ’nu are, cred, misiunea de a „scăpa” fiecare client, ci de a clarifica cât mai bine faptele şi intenţia persoanelor investigate, contextul faptelor, de a aduce în faţă circumstanţele antenuante şi de a prezenta cele mai bune argumente în contextul dat, astfel încât judecătorul să poată lua decizia cea mai corectă.

Dreptul, nici măcar cel penal, nu este atât de spectaculos cum poate părea. Aşa că nu ştiu dacă mandatele au fost spectaculoase, dar complexe au fost.
Mă gândesc la o investigaţie penală pentru evaziune şi spălare de bani la un grup corporativ prezent în peste 100 de ţări, acuzaţiile penale decurgând din relaţiile intra-grup şi sistemul de transfer pricing utilizat la nivelul întregului grup; e o investigaţie extinsă, vizează 15 ţări, dar se poate extinde.
Mă mai gândesc la o fraudă cu fonduri europene care vizează companii şi persoane fizice din Germania, Italia, Belgia şi România, unde ancheta penală este însoţită de controale OLAF, litigii în contencios administraive şi sechestre.
Tot complexe au fost o serie de investigaţii de evaziune vizând achiziţii intracomunitare, urmate de exporturi din Portul Constanţa.

---

---

Echipa de penal are patru avocaţi: Alexandru Nicolae care are o experienţă în dosare penale de peste 10 ani, Ana Stoenescu, Diana Dobra şi eu, al patrulea...
Dar rareori lucrăm singuri. De cele mai multe ori lucrăm împreună cu colegii din practicile de fiscalitate, achiziţii publice, protecţia datelor personale în cazul investigaţiilor interne, dreptul muncii.


Este şi meritul avocaţilor, cum cred că este şi meritul altor participanţi la procesul penal.
Cum ziceam, în investigaţiile complexe nu este întotdeauna limpede de la început dacă există o faptă penală şi cine ar fi comis-o, fiind nevoie de multă muncă, atât din partea organelor de urmărire penală, cât şi a avocaţilor şi a altor experţi pentru a clarifica faptele. Deseori nici la finalul urmării penale nu există certitudine 100%.
Abuzurile, dacă sunt, sunt punctuale. De cele mai multe ori e vorba de interpretări diferite; se întămplă în toate ţările ca organele de anchetă să se uite spre zona neagră preponderent, iar avocaţii spre zona gri.

Noi ne adresăm comercianţilor, în special societăţilor comerciale mari care au nevoie de expertiză integrată de penal plus taxe, autorizaţii în special pentru dezvoltări imobiliare, corporate, contencios administrativ, achiziţii publice etc. Putem apăra deopotrivă acţionarii acestora, administratorii, directorii generali sau financiari.
În cazul acestora întâlnim mai des fapte de evaziune fiscală, delapidare, dare de mită, spălare de bani, diverse forme de participare la abuz în serviciu.
Asistăm de asemenea clienţi financiari, bănci sau societăţi de leasing, în numeroase dosare de abuz în serviciu, de regulă derivate din excutarea silită sau insolvenţa debitorilor.

Riscurile penale frecvente derivă din zona fiscală, în special pentru companiile multinaţionale.
Operaţiunile intra-grup, în special cele care vizează mai multe ţări, sunt complexe, trebuie să respecte multiple reglementări şi uneori limitele legale sunt forţate prea mult sau operaţiunile intra-grup sunt prea ingenioase, ridicând suspiciuni şi invitând la investigaţie. 
Riscurile apar uneori din graba derulării operaţiunii, alteori din neimplicarea consultantului juridic şi fiscal încă de la începutul operaţiunii comerciale, din lipsa unui program adecvat de compliance, sau pur şi simplu din complexitatea şi opacitatea mecanismului tranzacţiei care trezesc suspiciuni autorităţilor fiscale sau penale. 

Să sune avocatul încă de când primeşte prima solicitare de predare a unor documente, astfel încât avocatul să poată pregăti cazul, cât se poate în paralel cu organele de urmărire penală, să poată identifica eventualele operaţiuni discutabile, să aibă timp să le discute cu clientul şi să le clarifice înainte ca omul de afaceri să fie chemat la audieri.
Altfel, dacă avocatul este sunat de client doar în momentul în care este chemat la Parchet/Poliţie, organele de anchetă au deja un avantaj mare.
Din păcate, vedem această greşeală frecvent. Omul de afaceri consideră că este nevinovat, că nu are sens să implice un avocat. Poate că este nevinovat, dar omul de afaceri respectiv face abstracţie de faptul că organul de urmărire penală pare să aibă, măcar incipient, o părere diferită.

Întâlnim ambele ipoteze.
Corporaţiile globale, în special cele care au activitate şi în SUA sau UK, tind să se consulte cu avocatul de penal de la prima suspiciune, mai ales dacă e o suspiciune de corupţie. Urmează de regulă o investigaţie internă care poate viza un singur salariat, sau un întreg departament, o anumită operaţiune sau activitatea ultimilor ani. De exemplu, avem acum investigaţii interne care vizează activitatea departamentelor de vânzări sau dezvoltare din anii 2013 – 2016.
Apoi, din ce în ce mai frecvent şi în România, în procesele de M&A, atât investitorii cât şi vânzătorii derulează investigaţii interne extinse privind expunerea penală a societăţii ţintă.

Implicarea experţilor fiscali sau contabili este necesară deseori în aceste dosare.
Pe parte fiscală, noi colaborăm cu colegii de la PNSA Tax, consultanţi cu experienţă semnificativă atât în zona de consultanţă, cât şi în investigaţii penale.
Pe parte contabilă, avem colaborări îndelungate cu experţi externi.
Avem deopotrivă colaborări cu experţi IT din România sau din alte ţări, care ne ajută cu procesarea volumelor mari de date, în special în cadrul investigaţiilor interne, dar şi în anchetele oficiale.

Depinde de problematica şi persoana investigată. De regulă, este bine ca numărul persoanelor informate din cadrul companiei să fie cât mai restrâns, administratori, ofiţer de conformitate, director IT şi persoane a căror interviere este esenţială.
Chestiunea concluziilor, a acţiunilor care trebuie întreprinse, e complicată, în cazul companiilor globale fiind nevoie şi de o analiză a implicaţiilor în ţările sediului principal sau unde sunt listate, în special dacă aceste ţări au legislaţii penale care sancţionează faptele penale comise de filiale.
Cred că o regulă esenţială a oricărei investigaţii interne este ca avocatul corporaţiei să nu lase impresia salariaţilor că este avocatul acestora, doar pentru a obţine informaţii.

Da, sigur, investigaţiile interne sunt din ce în ce mai frecvente şi în Romania.
În ce priveşte colaborarea cu avocaţii interni, depinde de obiectul investigaţiei, dar de regulă lucrăm independent. Deseori chiar acţionarul/conducerea superioară/ofiţerul de conformitate ne solicită să lucrăm independent, uneori chiar şi de la distanţă când verificarea informaţiilor stocate pe diverse medii IT este suficientă.

Urmărim două chestiuni în principal: să capitalizăm experienţa noastră în industriile şi domeniile frecvent investigate de autorităţile penale (achiziţii publice; fonduri UE; financiar; infrastructură; medical; dezvoltări imobiliare) şi totodată să anticipăm şi să cunoaştem îndeaproape domeniile de interes prioritar pentru organele de urmărire penală.
Am reuşit astfel să fim prezenţi în numeroase dosare privind achiziţiile publice din infrastructură, domeniul medical şi IT; în numeroase dosare de fonduri europene; sau în dosare de abuz în serviciu pentru bănci şi firme de leasing.
Suntem de asemenea prezenţi în dosare care vizează relaţiile intra-grup ale unor societăţi multinaţionale, unde putem capitaliza foarte bine experienţa noastră în lucrul cu societăţi multinaţionale şi în domeniul fiscal.
În fine, suntem implicaţi din ce în ce mai mult în investigaţii interne privind posibile fapte de corupţie privată/publică sau spălare de bani pentru societăţi cu sediul central în Anglia sau Franţa, ţări care au înăsprit recent răspunderea penală corporativă.

Dezvoltarea, cel puţin în domeniul penal, este de fapt o adaptare continuă la cerinţele vremurilor care se schimbă incredibil de repede în anii recenţi.
Pe măsură ce investigaţiile penale şi deopotrivă proiectele de compliance devin tot mai globalizate şi uneori specializate, vom extinde echipa şi colaborările cu experţi IT, experţi AML, experţi fiscali şi contabili şi evident cu mai mulţi avocaţi de penal.

Cred ca e devreme pentru concluzii. Izolarea continuă, post – izolarea pare a fi tot un soi de izolare, iar gândurile se schimbă pe măsură ce izolarea și post izolarea se prelungesc, iar efectele sociale si economice sunt tot mai accentuate.
Deci nu am ajuns la concluzii. Dar am avut mult timp liniștit, cum nu am mai avut vreodată, să mă gândesc cum au trecut primii 18 ani de avocat, ce am facut bine, unde am greșit, ce aș face altfel. Vor urma și concluziile.