Deputaţii au adoptat proiectul privind statutul asistentului judecătorului

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 169 de voturi "pentru", 68 "împotrivă" şi 27 de abţineri, propunerea legislativă privind statutul asistentului judecătorului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea statutului asistentului judecătorului, a cărui activitate reprezintă un sprijin pentru judecători, contribuind la degrevarea activităţii acestora, prin îndeplinirea oricăror atribuţii stabilite în condiţiile legii de către judecători, şi asigurând premisele pentru îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii actului de justiţie.

"Numărul de posturi de asistenţi ai judecătorului pentru fiecare curte de apel şi instanţele din circumscripţia acestora se stabileşte, în funcţie de necesarul de personal calificat al instanţelor judecătoreşti, de către ordonatorul principal de credite, cu avizul conform al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Recrutarea asistenţilor judecătorului se face prin concurs organizat la nivelul curţilor de apel. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte prin regulament aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii", se arată în proiect.

Potrivit acestuia, poate fi numită în funcţia de asistent al judecătorului persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu, este licenţiată în drept, nu are antecedente penale, cunoaşte limba română, este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei, se bucură de o bună reputaţie.

Pentru a ocupa aceste funcţii, candidaţii trebuie să susţină o probă scrisă şi un interviu.

"Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unei lucrări la disciplinele drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal. Candidaţii declaraţi admişi la proba scrisă susţin un interviu în faţa comisiei de examinare. Durata stagiului de formare iniţială este de două luni şi constă în pregătire teoretică şi practică, realizată în condiţiile stabilite prin regulamentul aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii", mai prevede acest proiect legislativ.

Pentru activitatea desfăşurată asistenţii judecătorului au dreptul la o salarizare stabilită în condiţiile prevăzute de lege pentru judecătorii stagiari, iar pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege asistenţii judecătorului beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de legislaţia muncii şi de legislaţia asigurărilor sociale pentru personalul plătit din fonduri publice, spune iniţiativa legislativă.

"Funcţia de asistent al judecătorului este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice. Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. c), asistenţii judecătorului pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă. Asistenţii judecătorului îndeplinesc următoarele atribuţii principale: acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată, realizează activităţi de documentare, de verificare şi de prezentare a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a elementelor de fapt şi de drept relevante în cauză, redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătoreşti sau ale altor acte procedurale", spune textul proiectului.

Camera Deputaţilor este prima sesizată în acest caz, iar Senatul este for decizional.