€ 4.9756 USD 1.1904
BizLawyer
Kubinschi (BNR): Cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global
06 Martie 2025 Agerpres
El a afirmat că pe plan intern există "problema deficitelor gemene", iar tendinţa de înrăutăţire observată în 2024 poate doar să contribuie la prelungirea procesului de consolidare fiscală.
Cel mai important risc sistemic la adresa stabilităţii financiare pe care Banca Naţională a României îl consideră sever se referă la incertitudinea fără precedent la nivel global, care survine pe fondul multiplelor evenimente geopolitice, a declarat, joi, Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia Stabilitate Financiară, BNR.
"Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare au rămas ridicate, similar cu rapoartele precedente şi cu evaluările pe care le fac şi alte instituţii europene specializate în acest domeniu. Cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global, incertitudinea fără precedent, care survine pe fondul multiplelor evenimente geopolitice, precum război, reconfigurări politice la nivel global, tendinţa de a ne muta dinspre globalizare spre o orientare internă şi mai recent tarifele comerciale anunţate de administraţia americană. Toate aceste evenimente, sigur, au un impact economic direct şi vom vedea care este acest impact, dar până atunci eu aş vrea doar să subliniez faptul că incertitudinea produce efecte şi prin ea în sine, pentru că ea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor, firmelor, poate să producă volatilitate în pieţele financiare, poate să amâne sau să determine renunţarea la unele investiţii din partea companiilor şi poate schimba chiar şi comportamentul oamenilor, să-i determine să economisească preventiv sau orice alte modificări în comportamentul de consum", a spus Matei Kubinschi, la conferinţa "Anul Financiar 2025", ediţia XI, eveniment organizat de Finmedia.
El a afirmat că pe plan intern există "problema deficitelor gemene", iar tendinţa de înrăutăţire observată în 2024 poate doar să contribuie la prelungirea procesului de consolidare fiscală.
"Aş vrea să insist asupra implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La început, România se afla printre statele fruntaşe, să zicem, în implementarea proiectului, atât din perspectiva cererilor de plată, cât şi a sumelor atrase. Acum, dacă ne uităm, programul este semnificativ întârziat. România a rămas printre ultimele state din UE. În ceea ce priveşte îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor, suntem undeva la 14%, media UE fiind spre 29%, iar din perspectiva sumelor atrase ne plasăm undeva sub 30%, când sunt multe state care au depăşit deja 60-65%, cum ar fi Franţa sau Germania. Întârzierile acestea au potenţialul de a afecta şi posibilitatea de a atrage sumele care au mai rămas, care sunt foarte importante, mai sunt cam 19 miliarde de euro pe care le putem atrage, sigur, foarte importante în condiţiile în care anul acesta necesarul de finanţare al statului român este unul considerabil. Cred că este esenţial să se accelereze ritmul de implementare şi al jaloanelor şi ţintelor, dar sigur şi al proiectelor şi să se prioritizeze proiectele care au cea mai mare şansă de reuşită să fie implementate în perioada desfăşurării PNRR-ului, adică până la jumătatea anului 2026", a declarat Matei Kubinschi.
"Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare au rămas ridicate, similar cu rapoartele precedente şi cu evaluările pe care le fac şi alte instituţii europene specializate în acest domeniu. Cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global, incertitudinea fără precedent, care survine pe fondul multiplelor evenimente geopolitice, precum război, reconfigurări politice la nivel global, tendinţa de a ne muta dinspre globalizare spre o orientare internă şi mai recent tarifele comerciale anunţate de administraţia americană. Toate aceste evenimente, sigur, au un impact economic direct şi vom vedea care este acest impact, dar până atunci eu aş vrea doar să subliniez faptul că incertitudinea produce efecte şi prin ea în sine, pentru că ea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor, firmelor, poate să producă volatilitate în pieţele financiare, poate să amâne sau să determine renunţarea la unele investiţii din partea companiilor şi poate schimba chiar şi comportamentul oamenilor, să-i determine să economisească preventiv sau orice alte modificări în comportamentul de consum", a spus Matei Kubinschi, la conferinţa "Anul Financiar 2025", ediţia XI, eveniment organizat de Finmedia.
El a afirmat că pe plan intern există "problema deficitelor gemene", iar tendinţa de înrăutăţire observată în 2024 poate doar să contribuie la prelungirea procesului de consolidare fiscală.
"Aş vrea să insist asupra implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La început, România se afla printre statele fruntaşe, să zicem, în implementarea proiectului, atât din perspectiva cererilor de plată, cât şi a sumelor atrase. Acum, dacă ne uităm, programul este semnificativ întârziat. România a rămas printre ultimele state din UE. În ceea ce priveşte îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor, suntem undeva la 14%, media UE fiind spre 29%, iar din perspectiva sumelor atrase ne plasăm undeva sub 30%, când sunt multe state care au depăşit deja 60-65%, cum ar fi Franţa sau Germania. Întârzierile acestea au potenţialul de a afecta şi posibilitatea de a atrage sumele care au mai rămas, care sunt foarte importante, mai sunt cam 19 miliarde de euro pe care le putem atrage, sigur, foarte importante în condiţiile în care anul acesta necesarul de finanţare al statului român este unul considerabil. Cred că este esenţial să se accelereze ritmul de implementare şi al jaloanelor şi ţintelor, dar sigur şi al proiectelor şi să se prioritizeze proiectele care au cea mai mare şansă de reuşită să fie implementate în perioada desfăşurării PNRR-ului, adică până la jumătatea anului 2026", a declarat Matei Kubinschi.