€ USD
BizLawyer
Ministrul Energiei: Vizăm 2.500 MW noi, instalaţi până la sfârşitul anului
22 Mai 2025 Agerpres
Ministrul Energiei a subliniat că fără interconexiuni nu putem vorbi despre o uniune a energiei în Europa.
România va avea, până la finalul acestui an, o capacitate instalată nouă de aproximativ 2.500 MW, a afirmat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la un eveniment de specialitate.
"În ultimii ani, România a făcut progrese importante în capacităţi noi instalate. Anul trecut, aveam aproximativ 1.250 de MW, cât în 8 ani dinainte. Anul acesta vizăm 2.500 de MW, având în vedere că, pe finalul anului, ne aşteptăm ca atât centrala pe gaz de la Iernut, cât şi prima parte a centralei pe gaz de la Mintia, să fie puse în funcţiune. Nu mai vorbesc de tot ceea ce se întâmplă în energia verde. Vorbim de 600 de MW deja puşi în funcţiune, proiecte din PNRR. (...) La Ministerul Energiei, pe o investiţie unde ţinta noastră era de 950 de MW, deja 600 sunt gata şi, până la finalul anului, ne aşteptăm să depăşim 1.000 MW, iar până la jumătatea anului viitor să avem 1.300 de MW, parcuri solare, parcuri eoliene. De ce vorbesc despre toate aceste proiecte? Fiecare MW nou pe care îl punem în funcţiune înseamnă şansa României de a avea o energie mai sigură, mai ieftină şi mai curată, în măsura în care vorbim de proiecte de energie verde", a menţionat Sebastian Burduja, la Energy Expo 2025.
Ministrul Energiei a subliniat că fără interconexiuni nu putem vorbi despre o uniune a energiei în Europa.
"Am reuşit un lucru la nivel european. Aici este şi în interesul fraţilor noştri de peste Prut - şi anume să promovăm ideea că fără interconexiuni nu este o piaţă unică. Fără interconexiuni nu putem vorbi despre o uniune a energiei în Europa, dacă tot vorbim despre o Uniune Europeană care a plecat de la o uniune a cărbunelui şi oţelului. De aceea, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, comisarul pentru energie, Ditte Juul Jorgensen, şi mulţi alţii spun că prioritatea zero în acest moment la nivel european este dezvoltarea acestor interconexiuni în centrul Europei. Adică acolo unde ne doare. De ce ne doare? Pentru că, în cele mai multe zile, energia ieftină este produsă în vest, ea nu poate ajunge până în România - şi atunci, acest flanc estic: România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, aceste ţări plătesc preţuri pe piaţa spot de două, trei ori mai mari decât vestul Europei. Sigur că sunt şi zile în care noi suntem avantajaţi, avem vânt foarte bun - şi atunci plătim un preţ mai mic. De aceea, le-am spus colegilor din Europa Occidentală, din vestul Europei, că este şi în interesul lor să-şi dezvolte aceste interconexiuni", a adăugat Sebastian Burduja.
Evenimentul Energy Expo 2025 şi-a deschis porţile, joi, la Hala Laminor din Bucureşti, pentru trei zile dedicate inovaţiei, sustenabilităţii şi viitorului energiei din sud-estul Europei.
În cadrul expoziţiei sunt prezente companii din regiune şi se desfăşoară conferinţe şi workshop-uri tematice, precum şi multe proiecte speciale pentru comunităţi şi vizitatori.
"În ultimii ani, România a făcut progrese importante în capacităţi noi instalate. Anul trecut, aveam aproximativ 1.250 de MW, cât în 8 ani dinainte. Anul acesta vizăm 2.500 de MW, având în vedere că, pe finalul anului, ne aşteptăm ca atât centrala pe gaz de la Iernut, cât şi prima parte a centralei pe gaz de la Mintia, să fie puse în funcţiune. Nu mai vorbesc de tot ceea ce se întâmplă în energia verde. Vorbim de 600 de MW deja puşi în funcţiune, proiecte din PNRR. (...) La Ministerul Energiei, pe o investiţie unde ţinta noastră era de 950 de MW, deja 600 sunt gata şi, până la finalul anului, ne aşteptăm să depăşim 1.000 MW, iar până la jumătatea anului viitor să avem 1.300 de MW, parcuri solare, parcuri eoliene. De ce vorbesc despre toate aceste proiecte? Fiecare MW nou pe care îl punem în funcţiune înseamnă şansa României de a avea o energie mai sigură, mai ieftină şi mai curată, în măsura în care vorbim de proiecte de energie verde", a menţionat Sebastian Burduja, la Energy Expo 2025.
Ministrul Energiei a subliniat că fără interconexiuni nu putem vorbi despre o uniune a energiei în Europa.
"Am reuşit un lucru la nivel european. Aici este şi în interesul fraţilor noştri de peste Prut - şi anume să promovăm ideea că fără interconexiuni nu este o piaţă unică. Fără interconexiuni nu putem vorbi despre o uniune a energiei în Europa, dacă tot vorbim despre o Uniune Europeană care a plecat de la o uniune a cărbunelui şi oţelului. De aceea, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, comisarul pentru energie, Ditte Juul Jorgensen, şi mulţi alţii spun că prioritatea zero în acest moment la nivel european este dezvoltarea acestor interconexiuni în centrul Europei. Adică acolo unde ne doare. De ce ne doare? Pentru că, în cele mai multe zile, energia ieftină este produsă în vest, ea nu poate ajunge până în România - şi atunci, acest flanc estic: România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, aceste ţări plătesc preţuri pe piaţa spot de două, trei ori mai mari decât vestul Europei. Sigur că sunt şi zile în care noi suntem avantajaţi, avem vânt foarte bun - şi atunci plătim un preţ mai mic. De aceea, le-am spus colegilor din Europa Occidentală, din vestul Europei, că este şi în interesul lor să-şi dezvolte aceste interconexiuni", a adăugat Sebastian Burduja.
Evenimentul Energy Expo 2025 şi-a deschis porţile, joi, la Hala Laminor din Bucureşti, pentru trei zile dedicate inovaţiei, sustenabilităţii şi viitorului energiei din sud-estul Europei.
În cadrul expoziţiei sunt prezente companii din regiune şi se desfăşoară conferinţe şi workshop-uri tematice, precum şi multe proiecte speciale pentru comunităţi şi vizitatori.