€ USD
BizLawyer
România a reuşit, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, să echilibreze balanţa comercială în sectorul agroalimentar (fost ministru)
27 Aprilie 2026 Agerpres
El a susţinut, într-o conferinţă de bilanţ la Ministerul Agriculturii, că şi-a făcut datoria "faţă de fermierii români", menţionând că "a luptat foarte mult pentru agricultura din România".
România a reuşit, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, să echilibreze balanţa comercială în sectorul agroalimentar pe fondul creşterii producţiei interne, al investiţiilor realizate în zootehnie şi procesare, precum şi al unei absorbţii record a fondurilor europene, a afirmat luni fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu.
El a susţinut, într-o conferinţă de bilanţ la Ministerul Agriculturii, că şi-a făcut datoria "faţă de fermierii români", menţionând că "a luptat foarte mult pentru agricultura din România".
Potrivit datelor prezentate de Barbu, la finalul anului 2025, România a înregistrat o creştere a exporturilor cu 12,5% şi o scădere cu 1% a importurilor de produse agroalimentare.
"Am reuşit pentru o primă oră, după 30 de ani, să reglăm balanţa comercială. Toate aceste lucruri s-au făcut cu un efort foarte mare din partea Ministerului Agriculturii, din partea fermierilor, procesatorilor români, pentru că am reuşit în doi ani de zile să lansăm un program extrem de important în zootehnia din România. Vorbim aici de sectorul de porc, unde am lansat un program ambiţios de producţie şi începând de anul acesta România va produce 1,5 milioane de purcei în plus. Practic, am ajuns la 5,2 milioane de purcei născuţi în România. Al doilea program important pentru zootehnie a fost să continuăm investiţiile în sectorul avicol din România, unde am finalizat ferme în acest sector şi de anul acesta România produce în plus peste 100 de milioane de pui", a declarat Florin Barbu.
România a produs un total de 589 de milioane de pui la finele anului trecut, înregistrând un grad de autosuficienţă de 100% la carnea de pasăre. În plus, producătorii români au câştigat cote importante pe pieţe externe, respectiv de peste 30% în Franţa şi Italia, iar puiul românesc a ajuns în toate şcolile din Marea Britanie, a mai transmis fostul şef de la Agricultură.
"Fermierii români au ales să producă aceşti pui cu peste 98% cereale, practic, carnea de pui din România are cea mai curată etichetă din Uniunea Europeană", a subliniat el.
În opinia sa, toate aceste lucruri au fost făcute într-un echilibru, pentru că în agricultura din România sunt trei paliere importante. "În sectorul vegetal din România, prin investiţiile pe care le-am demarat în ultimii 3 ani, am reuşit să ajungem la 1,6 milioane de hectare şi complementar am negociat la Comisia Europeană o alocare de 500 de milioane de euro pentru fermierii români - şi aici vorbim de infrastructura secundară de irigaţii, de investiţii în curs de realizare. Am reuşit să irigăm în plus 780.000 de hectare, iar lucrul acesta a făcut ca România, în ultimii 3 ani, să se claseze pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de grâu, porumb şi floarea-soarelui. Spuneam că, dacă pe sectorul vegetal lucrurile sunt bune, am trecut la următorul palier, partea de investiţii în zootehnie şi în momentul de faţă, în anul 2026, sunt prinşi bani pentru a continua cele două programe, sectorul de porc şi sectorul de pasăre. În sectorul de porc vorbim de 1,4 miliarde de lei şi în sectorul avicol din România de 500 de milioane de lei", a explicat Barbu.
În paralel, Ministerul Agriculturii a derulat investiţii de aproximativ 2 miliarde de euro în unităţi de procesare, aflate în prezent în construcţie, care ar urma să fie finalizate în următorii trei ani.
"Sigur ne-am axat foarte mult pe fondurile europene. Şi este fără precedent că din 2023 până pe 31 decembrie 2025 am atras 9,7 miliarde de euro. Practic am încheiat exerciţiul financiar la 31 decembrie 2025 cu o rată de absorbţie de 97,57%", a afirmat Florin Barbu.
La nivel european, România a reuşit modificarea unor regulamente importante, inclusiv eliminarea obligativităţii de a lăsa 4% pârloagă, adică 500.000 de hectare, ceea ce însemna "o pierdere consistentă atât în PIB-ul României, cât şi pe partea economică şi financiară a fermierilor români", precum şi recunoaşterea animalelor de reproducţie ca mijloace fixe, "fix după 17 ani de la aderare", facilitând accesul fermierilor la finanţare.
"Toate aceste programe şi toate aceste investiţii pe care noi le-am făcut în ultimii 3 ani au adus un plus în balanţa comercială. Vreau să vă dau nişte cifre foarte importante: în anul 2024 faţă de anul 2023, la carnea de porc, România avut o creştere de 9,2%, la carnea de pui de plus 8,7%, în sectorul ovin de plus 62,1%. În sectorul ovin s-au alocat sume importante pentru a creşte şeptelul, practic, în anul 2025 am alocat o sumă importantă de bani din care am finanţat partea de reproducţie şi partea de creştere a şeptelului. În anul 2025 comparativ cu 2024 la carnea de porc s-a înregistrat o creştere de plus 11,3%. În sectorul avicol plus 6,1%, iar în sectorul ovin plus 46,2%", a precizat fost ministru al Agriculturii.
Barbu a mai arătat că sprijinul venit din partea Guvernului României, în perioada 2023/2024, a fost de 2,1 miliarde de euro, având în vedere pierderile substanţiale suferite de fermierii români din cauza schimbărilor climatice.
"Dacă nu luam urgent această măsură în anul 2024, prin care să alocăm sume importante în sectorul vegetal şi vorbim aici de 100 euro pe suprafaţă în plus pe cadrul Ucraina, dacă nu luam o decizie pentru sectorul zootehnic din România prin care să asigurăm 100 euro pe UVM la vaca de carne, 100 euro pe UVM în sectorul de porc, 100 euro în sectorul avicol, zootehnia din România ar fi fost afectată foarte rău. Mai mult de atât, tot în anul 2024 am luat o decizie pentru prima oară în ultimii 30 de ani când fermierilor români le-au fost daţi peste două miliarde de lei pntru plata calamităţilor în sectorul vegetal din România", a transmis fostul şef de la Agricultură.
În opinia sa, România ar fi pierdut aproximativ 600 de milioane de euro din fonduri europene şi ar fi înregistrat un impact economic de aproape trei miliarde de euro, în condiţiile în care circa trei milioane de hectare ar fi rămas necultivate în 2025, dacă nu ar fi fost adoptate în anul 2024 măsurile de sprijin menţionate 2024.
Barbu a mai menţionat o altă măsura adoptată tot în anul 2024 prin care fermierii români au beneficiat de credite fără ROBOR şi fără comisioane, cu o dobândă fixă de 1,9%, asigurându-le astfel capitalul de lucru necesar desfăşurării activităţilor curente.
"Un lucru important, anul acesta, a fost acela ca după 30 de ani să deschidem cea mai importantă piaţă de export pentru fermierii şi pentru procesatorii români. Vorbim de protocoale semnate cu Republica Populară Chineză. Deja au venit aceste contracte şi în maxim două luni de zile vom începe exportul pe cereale, carne de pui şi produse acvatice, dar suntem în negocieri inclusiv pentru produse procesate din porc", a punctat el.
În concluzie, Barbu a susţinut că şi-a făcut datoria faţă de fermierii şi procesatorii români, exprimându-şi convingerea că agricultura, alături de industria alimentară, va rămâne cea mai importantă ramură a economiei naţionale.
"Cred că sunt împăcat că mi-am făcut datoria faţă de fermierii români, faţă de procesatorii români, am luptat foarte mult pentru agricultura din România şi mai mult de atât, sunt convins că agricultura, industria alimentară din România, rămâne cea mai importantă ramură a economiei", a concluzionat fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu.
El a susţinut, într-o conferinţă de bilanţ la Ministerul Agriculturii, că şi-a făcut datoria "faţă de fermierii români", menţionând că "a luptat foarte mult pentru agricultura din România".
Potrivit datelor prezentate de Barbu, la finalul anului 2025, România a înregistrat o creştere a exporturilor cu 12,5% şi o scădere cu 1% a importurilor de produse agroalimentare.
"Am reuşit pentru o primă oră, după 30 de ani, să reglăm balanţa comercială. Toate aceste lucruri s-au făcut cu un efort foarte mare din partea Ministerului Agriculturii, din partea fermierilor, procesatorilor români, pentru că am reuşit în doi ani de zile să lansăm un program extrem de important în zootehnia din România. Vorbim aici de sectorul de porc, unde am lansat un program ambiţios de producţie şi începând de anul acesta România va produce 1,5 milioane de purcei în plus. Practic, am ajuns la 5,2 milioane de purcei născuţi în România. Al doilea program important pentru zootehnie a fost să continuăm investiţiile în sectorul avicol din România, unde am finalizat ferme în acest sector şi de anul acesta România produce în plus peste 100 de milioane de pui", a declarat Florin Barbu.
România a produs un total de 589 de milioane de pui la finele anului trecut, înregistrând un grad de autosuficienţă de 100% la carnea de pasăre. În plus, producătorii români au câştigat cote importante pe pieţe externe, respectiv de peste 30% în Franţa şi Italia, iar puiul românesc a ajuns în toate şcolile din Marea Britanie, a mai transmis fostul şef de la Agricultură.
"Fermierii români au ales să producă aceşti pui cu peste 98% cereale, practic, carnea de pui din România are cea mai curată etichetă din Uniunea Europeană", a subliniat el.
În opinia sa, toate aceste lucruri au fost făcute într-un echilibru, pentru că în agricultura din România sunt trei paliere importante. "În sectorul vegetal din România, prin investiţiile pe care le-am demarat în ultimii 3 ani, am reuşit să ajungem la 1,6 milioane de hectare şi complementar am negociat la Comisia Europeană o alocare de 500 de milioane de euro pentru fermierii români - şi aici vorbim de infrastructura secundară de irigaţii, de investiţii în curs de realizare. Am reuşit să irigăm în plus 780.000 de hectare, iar lucrul acesta a făcut ca România, în ultimii 3 ani, să se claseze pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de grâu, porumb şi floarea-soarelui. Spuneam că, dacă pe sectorul vegetal lucrurile sunt bune, am trecut la următorul palier, partea de investiţii în zootehnie şi în momentul de faţă, în anul 2026, sunt prinşi bani pentru a continua cele două programe, sectorul de porc şi sectorul de pasăre. În sectorul de porc vorbim de 1,4 miliarde de lei şi în sectorul avicol din România de 500 de milioane de lei", a explicat Barbu.
În paralel, Ministerul Agriculturii a derulat investiţii de aproximativ 2 miliarde de euro în unităţi de procesare, aflate în prezent în construcţie, care ar urma să fie finalizate în următorii trei ani.
"Sigur ne-am axat foarte mult pe fondurile europene. Şi este fără precedent că din 2023 până pe 31 decembrie 2025 am atras 9,7 miliarde de euro. Practic am încheiat exerciţiul financiar la 31 decembrie 2025 cu o rată de absorbţie de 97,57%", a afirmat Florin Barbu.
La nivel european, România a reuşit modificarea unor regulamente importante, inclusiv eliminarea obligativităţii de a lăsa 4% pârloagă, adică 500.000 de hectare, ceea ce însemna "o pierdere consistentă atât în PIB-ul României, cât şi pe partea economică şi financiară a fermierilor români", precum şi recunoaşterea animalelor de reproducţie ca mijloace fixe, "fix după 17 ani de la aderare", facilitând accesul fermierilor la finanţare.
"Toate aceste programe şi toate aceste investiţii pe care noi le-am făcut în ultimii 3 ani au adus un plus în balanţa comercială. Vreau să vă dau nişte cifre foarte importante: în anul 2024 faţă de anul 2023, la carnea de porc, România avut o creştere de 9,2%, la carnea de pui de plus 8,7%, în sectorul ovin de plus 62,1%. În sectorul ovin s-au alocat sume importante pentru a creşte şeptelul, practic, în anul 2025 am alocat o sumă importantă de bani din care am finanţat partea de reproducţie şi partea de creştere a şeptelului. În anul 2025 comparativ cu 2024 la carnea de porc s-a înregistrat o creştere de plus 11,3%. În sectorul avicol plus 6,1%, iar în sectorul ovin plus 46,2%", a precizat fost ministru al Agriculturii.
Barbu a mai arătat că sprijinul venit din partea Guvernului României, în perioada 2023/2024, a fost de 2,1 miliarde de euro, având în vedere pierderile substanţiale suferite de fermierii români din cauza schimbărilor climatice.
"Dacă nu luam urgent această măsură în anul 2024, prin care să alocăm sume importante în sectorul vegetal şi vorbim aici de 100 euro pe suprafaţă în plus pe cadrul Ucraina, dacă nu luam o decizie pentru sectorul zootehnic din România prin care să asigurăm 100 euro pe UVM la vaca de carne, 100 euro pe UVM în sectorul de porc, 100 euro în sectorul avicol, zootehnia din România ar fi fost afectată foarte rău. Mai mult de atât, tot în anul 2024 am luat o decizie pentru prima oară în ultimii 30 de ani când fermierilor români le-au fost daţi peste două miliarde de lei pntru plata calamităţilor în sectorul vegetal din România", a transmis fostul şef de la Agricultură.
În opinia sa, România ar fi pierdut aproximativ 600 de milioane de euro din fonduri europene şi ar fi înregistrat un impact economic de aproape trei miliarde de euro, în condiţiile în care circa trei milioane de hectare ar fi rămas necultivate în 2025, dacă nu ar fi fost adoptate în anul 2024 măsurile de sprijin menţionate 2024.
Barbu a mai menţionat o altă măsura adoptată tot în anul 2024 prin care fermierii români au beneficiat de credite fără ROBOR şi fără comisioane, cu o dobândă fixă de 1,9%, asigurându-le astfel capitalul de lucru necesar desfăşurării activităţilor curente.
"Un lucru important, anul acesta, a fost acela ca după 30 de ani să deschidem cea mai importantă piaţă de export pentru fermierii şi pentru procesatorii români. Vorbim de protocoale semnate cu Republica Populară Chineză. Deja au venit aceste contracte şi în maxim două luni de zile vom începe exportul pe cereale, carne de pui şi produse acvatice, dar suntem în negocieri inclusiv pentru produse procesate din porc", a punctat el.
În concluzie, Barbu a susţinut că şi-a făcut datoria faţă de fermierii şi procesatorii români, exprimându-şi convingerea că agricultura, alături de industria alimentară, va rămâne cea mai importantă ramură a economiei naţionale.
"Cred că sunt împăcat că mi-am făcut datoria faţă de fermierii români, faţă de procesatorii români, am luptat foarte mult pentru agricultura din România şi mai mult de atât, sunt convins că agricultura, industria alimentară din România, rămâne cea mai importantă ramură a economiei", a concluzionat fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu.