€ 4.9767 USD 1.1799
BizLawyer
Bogdan Oproiu (adjunct Direcția Rutieră): Decizia ÎCCJ privind influența substanțelor psihoactive nu schimbă procedurile
29 Ianuarie 2025 Agerpres
El a precizat că Poliția Rutieră a fost dotată cu echipamente moderne pentru depistarea celor care consumă substanțe psihoactive.
Directorul adjunct al Direcției Rutiere, Bogdan Oproiu, a declarat, miercuri, că decizia prin care instanța supremă a stabilit că este infracțiune consumul de substanțe psihoactive la volan doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea șoferului de a conduce nu schimbă procedurile desfășurate de polițiștii rutieri.
'ÎCCJ a stabilit prin decizia 25 că o persoană se află sub influența substanțelor psihoactive atunci când este depistată această substanță în probele biologice care i-au fost recoltate la unitatea spitalicească și de asemenea concomitent trebuie ca acea substanță să influențeze comportamentul conducătorului auto la volan. Dar din punct de vedere al activităților de poliție rutieră, această decizie nu schimbă cu nimic activitatea curentă pe acest palier. Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care conduc și care creează un real pericol pe drumul public', a spus comisarul-șef de poliție Bogdan Oproiu, la o declarație de presă la Centrul de Informare și Relații Publice al IGPR.
El a precizat că Poliția Rutieră a fost dotată cu echipamente moderne pentru depistarea celor care consumă substanțe psihoactive.
'De asemenea, un lucru important de menționat este faptul că prin Ordonanța 97 din 2024 au fost efectuate ultimele modificări pe acest palier și că avem acest termen de 72 de ore în care ar trebui să primim buletinul de analiză toxicologică din partea unităților medico-legale, iar în funcție de rezultatul acestora se dispun măsuri în consecință. În primă fază lucrarea are un caracter general, iar în cazul în care conducătorul auto figurează pozitiv pe acel buletin de analize toxicologice, lucrarea trece în latură penală', a mai declarat Oproiu.
El a precizat că pentru Poliția Rutieră nu se schimbă modul de lucru, iar această decizie stabilește condițiile prin care un conducător auto este considerat sub influența influența substanțelor psihoactive, respectiv că trebuie să se regăsească substanța psihoactivă în probele recoltate la spital și, de asemenea, această substanță identificată în probele biologice trebuie să influențeze comportamentul conducătorului auto.
'Procedura rămâne aceeași pentru Poliția Rutieră - revin la ideea că atunci când un conducător auto este depistat cu dispozitivul Drugtest pozitiv la una din substanțele active pe care le indica aparatul, este condus la o unitate medicală, i se recoltează probe biologice de sânge și se așteaptă rezultatul acestora în cele 72 de ore', a adăugat Bogdan Oproiu.
Potrivit deciziei luate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, 'în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei'.
Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
Spre deosebire de infracțiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influența alcoolului), în cazul căreia îmbibația alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită a cantității de substanțe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.
Controversele au apărut după ce tot mai mulți șoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanțe interzise la volan, deși luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.
Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o mașină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracțiune, așa cum este la alcool.
Au existat instanțe din țară care au dispus condamnarea șoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influența acestor substanțe, iar alte instanțe au dat soluții de achitare.
În practică, au existat situații în care examenele clinice, buletinele toxicologice și expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităților de percepție spațio-temporale, atunci când valoarea substanțelor psihoactive era foarte mic.
De asemenea, au fost și cazuri în care substanțele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezența unor substanțe psihoactive în probele biologice, detectată ca urmare a analizelor de laborator, putând rezulta și dintr-un consum anterior, ale căror urme au o persistență în organism mai multe zile sau săptămâni. În acest caz, la data depistării șoferului în trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicație acută dispăruseră.
În astfel de cauze, probațiunea este adeseori completată prin efectuarea unui raport de expertiză medico-legală, pentru a se stabili dacă conducătorul auto se afla sub influența substanțelor psihoactive la momentul săvârșirii faptei, respectiv dacă capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice a fost afectată negativ, raportat la starea indusă de consumul substanțelor psihoactive.
'ÎCCJ a stabilit prin decizia 25 că o persoană se află sub influența substanțelor psihoactive atunci când este depistată această substanță în probele biologice care i-au fost recoltate la unitatea spitalicească și de asemenea concomitent trebuie ca acea substanță să influențeze comportamentul conducătorului auto la volan. Dar din punct de vedere al activităților de poliție rutieră, această decizie nu schimbă cu nimic activitatea curentă pe acest palier. Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care conduc și care creează un real pericol pe drumul public', a spus comisarul-șef de poliție Bogdan Oproiu, la o declarație de presă la Centrul de Informare și Relații Publice al IGPR.
El a precizat că Poliția Rutieră a fost dotată cu echipamente moderne pentru depistarea celor care consumă substanțe psihoactive.
'De asemenea, un lucru important de menționat este faptul că prin Ordonanța 97 din 2024 au fost efectuate ultimele modificări pe acest palier și că avem acest termen de 72 de ore în care ar trebui să primim buletinul de analiză toxicologică din partea unităților medico-legale, iar în funcție de rezultatul acestora se dispun măsuri în consecință. În primă fază lucrarea are un caracter general, iar în cazul în care conducătorul auto figurează pozitiv pe acel buletin de analize toxicologice, lucrarea trece în latură penală', a mai declarat Oproiu.
El a precizat că pentru Poliția Rutieră nu se schimbă modul de lucru, iar această decizie stabilește condițiile prin care un conducător auto este considerat sub influența influența substanțelor psihoactive, respectiv că trebuie să se regăsească substanța psihoactivă în probele recoltate la spital și, de asemenea, această substanță identificată în probele biologice trebuie să influențeze comportamentul conducătorului auto.
'Procedura rămâne aceeași pentru Poliția Rutieră - revin la ideea că atunci când un conducător auto este depistat cu dispozitivul Drugtest pozitiv la una din substanțele active pe care le indica aparatul, este condus la o unitate medicală, i se recoltează probe biologice de sânge și se așteaptă rezultatul acestora în cele 72 de ore', a adăugat Bogdan Oproiu.
Potrivit deciziei luate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, 'în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei'.
Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
Spre deosebire de infracțiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influența alcoolului), în cazul căreia îmbibația alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită a cantității de substanțe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.
Controversele au apărut după ce tot mai mulți șoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanțe interzise la volan, deși luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.
Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o mașină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracțiune, așa cum este la alcool.
Au existat instanțe din țară care au dispus condamnarea șoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influența acestor substanțe, iar alte instanțe au dat soluții de achitare.
În practică, au existat situații în care examenele clinice, buletinele toxicologice și expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităților de percepție spațio-temporale, atunci când valoarea substanțelor psihoactive era foarte mic.
De asemenea, au fost și cazuri în care substanțele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezența unor substanțe psihoactive în probele biologice, detectată ca urmare a analizelor de laborator, putând rezulta și dintr-un consum anterior, ale căror urme au o persistență în organism mai multe zile sau săptămâni. În acest caz, la data depistării șoferului în trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicație acută dispăruseră.
În astfel de cauze, probațiunea este adeseori completată prin efectuarea unui raport de expertiză medico-legală, pentru a se stabili dacă conducătorul auto se afla sub influența substanțelor psihoactive la momentul săvârșirii faptei, respectiv dacă capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice a fost afectată negativ, raportat la starea indusă de consumul substanțelor psihoactive.