€ 4.9767 USD 1.1799
BizLawyer
CSALB susţine că ANPC dezinformează în ce priveşte soluţionarea litigiilor dintre consumatori şi operatorii financiar-bancari
20 Ianuarie 2025 Agerpres
Reprezentanţii CSALB menţionează că au atras atenţia ANPC asupra gravităţii acestei dezinformări printr-o scrisoare transmisă în 17 ianuarie.
Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) atrage atenţia consumatorilor de servicii financiar-bancare că au fost grav dezinformaţi prin ultima comunicare transmisă de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), potrivit căreia consumatorii care întâmpină dificultăţi în relaţia cu operatorii economici financiar-bancari se pot adresa Direcţiei de Soluţionare Alternativă a Litigiilor (DSAL), din cadrul ANPC, printr-o reclamaţie pe platforma specială a acesteia.
CSALB face referire la informarea de presă făcută joi, de ANPC, în spaţiul public, potrivit căreia în contextul deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a pierdut posibilitatea înscrierii pe lista entităţilor de soluţionare alternativă a litigiilor (SAL) din România, până la clarificarea situaţiei privind funcţionalitatea CSALB ca entitate SAL, consumatorii care întâmpină dificultăţi în relaţia cu operatorii economici financiar-bancari se pot adresa Direcţiei de Soluţionare Alternativă a Litigiilor (DSAL), din cadrul ANPC. "DSAL instrumentează reclamaţiile primite de la consumatori, prin intermediul platformei sale speciale, exclusiv pe cale amiabilă şi cu titlu gratuit", preciza ANPC săptămâna trecută.
În replică, reprezentanţii CSALB menţionează că au atras atenţia ANPC asupra gravităţii acestei dezinformări printr-o scrisoare transmisă în 17 ianuarie.
"Recomandăm consumatorilor să facă diferenţa între reclamaţiile/sesizările pe care le pot adresa ANPC (şi pe care le puteau adresa şi până acum acestei Autorităţi) şi soluţionarea alternativă a litigiilor care este atributul exclusiv al CSALB, pentru probleme financiar-bancare pe care aceştia le pot avea în relaţie cu băncile, IFN-urile", se menţionează în comunicatul CSALB.
Conform sursei citate, CSALB a fost înfiinţat prin Ordonanţa Guvernului 38/2015 în urma transpunerii în legislaţia românească a Directivei 2013/11/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum.
"Sistemul bancar şi-a asumat finanţarea CSALB, pentru ca oamenii să aibă la dispoziţie o alternativă la instanţele de drept comun, gratuită, mult mai rapidă, gestionată de conciliatori cu expertiză în domeniul financiar-bancar şi care să le rezolve problemele individuale şi imediate pe care le întâmpinau. Astfel de organisme SAL pot fi înfiinţate şi în alte domenii de activitate (în baza aceleiaşi Directive europene), pentru a veni în sprijinul consumatorilor care au nemulţumiri faţă de comercianţi şi care doresc rezolvarea amiabilă a acestora, în afara instanţelor de judecată", se menţionează în comunicat.
Potrivit CSALB, prin OG 38/2015 cererile de soluţionare alternativă a litigiilor/diferendelor dintre consumatorii de servicii financiar-bancare şi bănci/IFN-uri pot fi rezolvate exclusiv de către CSALB, acesta fiind cadrul normativ naţional în domeniul soluţionării alternative a litigiilor financiar-bancare.
"Modalitatea prin care este asigurată finanţarea CSALB de către sistemul bancar este expres prevăzută inclusiv în textul punctului 46 din expunerea de argumente a Directivei, transpus ca atare prin OG 38/2015. Pentru a garanta imparţialitatea şi echidistanţa demersului de conciliere dintre consumatori şi bănci/IFN-uri, legiuitorul a statuat ca CSALB să fie o entitate cu personalitate juridică proprie (autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ), care să aibă o conducere formată din 5 membri: unul desemnat de ANPC, unul de Banca Naţională a României, unul de Asociaţia Română a Băncilor, un reprezentant desemnat de asociaţiile de consumatori care îndeplinesc anumite condiţii legale, detaliate mai jos, şi un reprezentant independent, ales de ceilalţi membri ai Colegiului, precum şi o echipă operaţională, care să intermedieze propriu-zis relaţia dintre consumatori şi bănci", se mai spune în comunicat.
În perioada cuprinsă între 2015 şi 2018, CSALB a solicitat în mod repetat Ministerului Economiei înregistrarea şi, implicit, deschiderea listei entităţilor SAL din România.
"În luna mai 2018, Dănuţ Andruşcă, Ministrul Economiei la acea vreme, a refuzat solicitarea CSALB, motivând refuzul prin lipsa reprezentantului asociaţiilor de consumatori din cadrul Colegiului de Coordonare. Prin procesul intentat, CSALB a solicitat instanţei ca Ministerul Economiei să deschidă lista entităţilor de soluţionare alternativă a litigiilor din România, listă care, la data promovării litigiului, nici măcar nu era deschisă pe site-ul acestei autorităţi, deşi OG 38 era în vigoare încă din 2015, să fie înregistrat în această listă şi să fie notificat către Comisia Europeană (pentru a fi integrat în lista europeană a entităţilor SAL din domeniul financiar-bancar şi, astfel, să poată soluţiona şi litigiile transfrontaliere). CSALB este singura entitate SAL a cărei înfiinţare, organizare şi modalitatea de desfăşurare a activităţii sunt expres prevăzute de dispoziţiile articolelor 21-24 din OG 38/2015 (cu referiri directe şi în alte articole)", se mai precizează în comunicat.
În context, CSALB susţine că, prin scrisori adresate ANPC, a solicitat implicarea Autorităţii în procesul de desemnare a reprezentantului asociaţiilor de consumatori, similar modului în care această Autoritate s-a implicat în desemnarea reprezentantului asociaţiilor de consumatori la momentul înfiinţării CSALB (2015). De asemenea, organizaţia a solicitat ANPC să îi pună la dispoziţie lista asociaţiilor de consumatori care îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate.
"În răspunsul ANPC din 10 august 2020 se menţionează că "asociaţiile de consumatori care au solicitat luarea în evidenţa ANPC, conform prevederilor art. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. 32 şi 33 din OG 21/1992". Adică, la acel moment, nu existau asociaţii de consumatori care să poată participa la desemnarea unui reprezentant în structura Colegiului de Coordonare al CSALB (cu respectarea prevederilor legale anterior menţionate)", se mai precizează în documentul transmis de Centrul de Soluţionare a Litigiilor în Sectorul Financiar-Bancar.
Între 2015-2025 CSALB a funcţionat şi funcţionează în continuare în baza OG 38/2015 şi a gestionat peste 5.000 dosare dintre consumatori şi instituţiile financiar-bancare (sunt aproximativ 5.100 dosare de conciliere soluţionate în perioada menţionată). Beneficiile rezultate din concilieri sunt de aproximativ 14 milioane de euro, menţionează sursa citată.
"Le solicităm reprezentanţilor ANPC să informeze corect consumatorii şi să nu creeze confuzii în rândul acestora, mai ales că un demers de soluţionare alternativă nu se rezumă nici pe departe la simpla trimitere a unei cereri. În spatele fiecărui dosar de conciliere se află proceduri reglementate, munca multor oameni şi expertiză câştigată în aproape zece ani de funcţionare a CSALB", se mai precizează în comunicat.
CSALB face referire la informarea de presă făcută joi, de ANPC, în spaţiul public, potrivit căreia în contextul deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a pierdut posibilitatea înscrierii pe lista entităţilor de soluţionare alternativă a litigiilor (SAL) din România, până la clarificarea situaţiei privind funcţionalitatea CSALB ca entitate SAL, consumatorii care întâmpină dificultăţi în relaţia cu operatorii economici financiar-bancari se pot adresa Direcţiei de Soluţionare Alternativă a Litigiilor (DSAL), din cadrul ANPC. "DSAL instrumentează reclamaţiile primite de la consumatori, prin intermediul platformei sale speciale, exclusiv pe cale amiabilă şi cu titlu gratuit", preciza ANPC săptămâna trecută.
În replică, reprezentanţii CSALB menţionează că au atras atenţia ANPC asupra gravităţii acestei dezinformări printr-o scrisoare transmisă în 17 ianuarie.
"Recomandăm consumatorilor să facă diferenţa între reclamaţiile/sesizările pe care le pot adresa ANPC (şi pe care le puteau adresa şi până acum acestei Autorităţi) şi soluţionarea alternativă a litigiilor care este atributul exclusiv al CSALB, pentru probleme financiar-bancare pe care aceştia le pot avea în relaţie cu băncile, IFN-urile", se menţionează în comunicatul CSALB.
Conform sursei citate, CSALB a fost înfiinţat prin Ordonanţa Guvernului 38/2015 în urma transpunerii în legislaţia românească a Directivei 2013/11/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum.
"Sistemul bancar şi-a asumat finanţarea CSALB, pentru ca oamenii să aibă la dispoziţie o alternativă la instanţele de drept comun, gratuită, mult mai rapidă, gestionată de conciliatori cu expertiză în domeniul financiar-bancar şi care să le rezolve problemele individuale şi imediate pe care le întâmpinau. Astfel de organisme SAL pot fi înfiinţate şi în alte domenii de activitate (în baza aceleiaşi Directive europene), pentru a veni în sprijinul consumatorilor care au nemulţumiri faţă de comercianţi şi care doresc rezolvarea amiabilă a acestora, în afara instanţelor de judecată", se menţionează în comunicat.
Potrivit CSALB, prin OG 38/2015 cererile de soluţionare alternativă a litigiilor/diferendelor dintre consumatorii de servicii financiar-bancare şi bănci/IFN-uri pot fi rezolvate exclusiv de către CSALB, acesta fiind cadrul normativ naţional în domeniul soluţionării alternative a litigiilor financiar-bancare.
"Modalitatea prin care este asigurată finanţarea CSALB de către sistemul bancar este expres prevăzută inclusiv în textul punctului 46 din expunerea de argumente a Directivei, transpus ca atare prin OG 38/2015. Pentru a garanta imparţialitatea şi echidistanţa demersului de conciliere dintre consumatori şi bănci/IFN-uri, legiuitorul a statuat ca CSALB să fie o entitate cu personalitate juridică proprie (autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ), care să aibă o conducere formată din 5 membri: unul desemnat de ANPC, unul de Banca Naţională a României, unul de Asociaţia Română a Băncilor, un reprezentant desemnat de asociaţiile de consumatori care îndeplinesc anumite condiţii legale, detaliate mai jos, şi un reprezentant independent, ales de ceilalţi membri ai Colegiului, precum şi o echipă operaţională, care să intermedieze propriu-zis relaţia dintre consumatori şi bănci", se mai spune în comunicat.
În perioada cuprinsă între 2015 şi 2018, CSALB a solicitat în mod repetat Ministerului Economiei înregistrarea şi, implicit, deschiderea listei entităţilor SAL din România.
"În luna mai 2018, Dănuţ Andruşcă, Ministrul Economiei la acea vreme, a refuzat solicitarea CSALB, motivând refuzul prin lipsa reprezentantului asociaţiilor de consumatori din cadrul Colegiului de Coordonare. Prin procesul intentat, CSALB a solicitat instanţei ca Ministerul Economiei să deschidă lista entităţilor de soluţionare alternativă a litigiilor din România, listă care, la data promovării litigiului, nici măcar nu era deschisă pe site-ul acestei autorităţi, deşi OG 38 era în vigoare încă din 2015, să fie înregistrat în această listă şi să fie notificat către Comisia Europeană (pentru a fi integrat în lista europeană a entităţilor SAL din domeniul financiar-bancar şi, astfel, să poată soluţiona şi litigiile transfrontaliere). CSALB este singura entitate SAL a cărei înfiinţare, organizare şi modalitatea de desfăşurare a activităţii sunt expres prevăzute de dispoziţiile articolelor 21-24 din OG 38/2015 (cu referiri directe şi în alte articole)", se mai precizează în comunicat.
În context, CSALB susţine că, prin scrisori adresate ANPC, a solicitat implicarea Autorităţii în procesul de desemnare a reprezentantului asociaţiilor de consumatori, similar modului în care această Autoritate s-a implicat în desemnarea reprezentantului asociaţiilor de consumatori la momentul înfiinţării CSALB (2015). De asemenea, organizaţia a solicitat ANPC să îi pună la dispoziţie lista asociaţiilor de consumatori care îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate.
"În răspunsul ANPC din 10 august 2020 se menţionează că "asociaţiile de consumatori care au solicitat luarea în evidenţa ANPC, conform prevederilor art. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. 32 şi 33 din OG 21/1992". Adică, la acel moment, nu existau asociaţii de consumatori care să poată participa la desemnarea unui reprezentant în structura Colegiului de Coordonare al CSALB (cu respectarea prevederilor legale anterior menţionate)", se mai precizează în documentul transmis de Centrul de Soluţionare a Litigiilor în Sectorul Financiar-Bancar.
Între 2015-2025 CSALB a funcţionat şi funcţionează în continuare în baza OG 38/2015 şi a gestionat peste 5.000 dosare dintre consumatori şi instituţiile financiar-bancare (sunt aproximativ 5.100 dosare de conciliere soluţionate în perioada menţionată). Beneficiile rezultate din concilieri sunt de aproximativ 14 milioane de euro, menţionează sursa citată.
"Le solicităm reprezentanţilor ANPC să informeze corect consumatorii şi să nu creeze confuzii în rândul acestora, mai ales că un demers de soluţionare alternativă nu se rezumă nici pe departe la simpla trimitere a unei cereri. În spatele fiecărui dosar de conciliere se află proceduri reglementate, munca multor oameni şi expertiză câştigată în aproape zece ani de funcţionare a CSALB", se mai precizează în comunicat.