€ USD
BizLawyer
O instanță din Franța urmează să se pronunțe din nou în dosarul lui Paul al României
08 August 2025 Agerpres
Justiția din Franța va trebui să pronunțe o nouă decizie privind extrădarea lui Paul Philip al României, cunoscut ca prințul Paul, după ce Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță franceză, a anulat decizia care bloca extrădarea lui în România, afirmă surse judiciare consultate joi de AFP.
Justiția din Franța va trebui să pronunțe o nouă decizie privind extrădarea lui Paul Philip al României, cunoscut ca prințul Paul, după ce Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță franceză, a anulat decizia care bloca extrădarea lui în România, afirmă surse judiciare consultate joi de AFP.
Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris apreciase în 9 iulie că al doilea mandat european de arestare emis de autoritățile române pe numele bărbatului de 76 de ani are un 'caracter disproporționat'.
Decizia de miercuri a Curții de Casație, la care a avut acces AFP, subliniază însă că aprecierea unui mandat european ține exclusiv de autoritatea statului emitent, nu de cea a țării căreia i se cere să îl pună în aplicare.
Instanța supremă din Franța observă de asemenea că Curtea de Apel nu a precizat ce drept fundamental ar încălca executarea mandatului.
Un alt complet al camerei de extrădări va trebui deci să reexamineze dosarul.
România a prezentat un prim mandat de arestare pentru Paul al României în decembrie 2020, la scurt timp după ce acesta a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate, într-un dosar în care au fost pronunțate 18 condamnări și s-a estimat că statul român a suferit un prejudiciu de 145 de milioane de euro.
Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare în baza acestui mandat în noiembrie 2023, apreciind că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil în legătură cu doi din cei trei judecători români implicați.
Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a considerat că refuzul Franței 'contravine principiului de încredere reciprocă' între țările europene și că justiția franceză a exercitat 'un control excesiv' al modului de funcționare a sistemului judiciar din România.
În urma pronunțării CJUE, România a formulat o nouă cerere de extrădare în ianuarie anul acesta.
Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris apreciase în 9 iulie că al doilea mandat european de arestare emis de autoritățile române pe numele bărbatului de 76 de ani are un 'caracter disproporționat'.
Decizia de miercuri a Curții de Casație, la care a avut acces AFP, subliniază însă că aprecierea unui mandat european ține exclusiv de autoritatea statului emitent, nu de cea a țării căreia i se cere să îl pună în aplicare.
Instanța supremă din Franța observă de asemenea că Curtea de Apel nu a precizat ce drept fundamental ar încălca executarea mandatului.
Un alt complet al camerei de extrădări va trebui deci să reexamineze dosarul.
România a prezentat un prim mandat de arestare pentru Paul al României în decembrie 2020, la scurt timp după ce acesta a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate, într-un dosar în care au fost pronunțate 18 condamnări și s-a estimat că statul român a suferit un prejudiciu de 145 de milioane de euro.
Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare în baza acestui mandat în noiembrie 2023, apreciind că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil în legătură cu doi din cei trei judecători români implicați.
Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a considerat că refuzul Franței 'contravine principiului de încredere reciprocă' între țările europene și că justiția franceză a exercitat 'un control excesiv' al modului de funcționare a sistemului judiciar din România.
În urma pronunțării CJUE, România a formulat o nouă cerere de extrădare în ianuarie anul acesta.