€ 4.9700 USD 0.1114
BizLawyer
ADEM: Importurile paralele de medicamente sunt suprimate de interesele comerciale ale industriei farmaceutice
26 Iulie 2024 Agerpres
"În România se exacerbează în mod deliberat veniturile rezultate din exportul paralel, cu scopul unei false amplificări a fenomenului", susţine ADEM, într-un comunicat
Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) propune ca factorii de decizie din domeniul politicii medicamentului să ia în considerare utilizarea cadrului de import paralel oferit de legislaţia UE şi naţională.
"În România se exacerbează în mod deliberat veniturile rezultate din exportul paralel, cu scopul unei false amplificări a fenomenului. Comerţul paralel este, însă, un concept limitat doar la piaţa internă a UE, iar cantitatea totală a medicamentelor necesare pacienţilor europeni nu este afectată de comerţul paralel. Comerţul paralel doar redistribuie unele produse în cantităţi marginale - sectorul reprezintă puţin sub 3% din piaţa farmaceutică a UE din punct de vedere al valorii - ceea ce favorizează o presiune competitivă asupra preţurilor medicamentelor. În plus, atât România, cât şi alte state membre au deja în vigoare, de câţiva ani, măsuri de limitare a exportului paralel. Cu toate acestea, crizele generate de lipsurile medicamentelor s-au amplificat", susţine ADEM, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.
Potrivit distribuitorilor europeni de medicamente, restricţiile impuse de producătorii multinaţionali pentru a împiedica distribuitorii angro să se aprovizioneze acolo unde doresc în cadrul pieţei unice europene, manifestate prin refuzul de a furniza, ameninţarea cu oprirea furnizării unui anumit produs, limitarea cantităţilor disponibile pentru vânzare (aşa-numitele cote de aprovizionare), diferenţierea inexplicabilă a gamelor de produse şi a preţurilor între statele membre, limitarea opţiunilor de limbă pentru ambalajul produselor sunt doar restricţii teritoriale de aprovizionare introduse pentru a fragmenta piaţa internă şi a-şi maximiza profiturile, în detrimentul pacienţilor.
ADEM reiterează propunerea ca produsele plasate pe o anumită listă naţională de lipsuri să se califice automat pentru importuri de urgenţă de către importatorii paraleli autorizaţi. Totodată, atunci când se aplică cote de aprovizionare, acestea ar trebui să aibă un motiv justificat, de ex. justificarea problemelor de producţie care duc la raţionalizare. Astfel de cote trebuie să fie suficient de transparente şi flexibile.
"Cotele impuse distribuitorilor angro trebuie ajustate în funcţie de fluctuaţiile pieţei, cum ar fi schimbările în practica de prescripţie sau modificări ale numărului de farmacii ai unui distribuitor angro. Aşa-numitele cote 'black-box', în care distribuitorii angro nu ştiu cât de mult stoc vor primi pe săptămână sau lună, nu ar trebui permise. Sectorul distribuţiei paralele, reprezentat în România de ADEM, susţine cadrele juridice adecvate, necesare şi proporţionale pentru a proteja acest principiu, al diminuării penuriilor prin respectarea obligaţiei de serviciu public dar obiectează cu tărie atunci când restricţiile exporturilor şi importurilor paralele urmăresc în mod inerent să protejeze industria farmaceutică", spune Asociaţia.
"În România se exacerbează în mod deliberat veniturile rezultate din exportul paralel, cu scopul unei false amplificări a fenomenului. Comerţul paralel este, însă, un concept limitat doar la piaţa internă a UE, iar cantitatea totală a medicamentelor necesare pacienţilor europeni nu este afectată de comerţul paralel. Comerţul paralel doar redistribuie unele produse în cantităţi marginale - sectorul reprezintă puţin sub 3% din piaţa farmaceutică a UE din punct de vedere al valorii - ceea ce favorizează o presiune competitivă asupra preţurilor medicamentelor. În plus, atât România, cât şi alte state membre au deja în vigoare, de câţiva ani, măsuri de limitare a exportului paralel. Cu toate acestea, crizele generate de lipsurile medicamentelor s-au amplificat", susţine ADEM, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.
Potrivit distribuitorilor europeni de medicamente, restricţiile impuse de producătorii multinaţionali pentru a împiedica distribuitorii angro să se aprovizioneze acolo unde doresc în cadrul pieţei unice europene, manifestate prin refuzul de a furniza, ameninţarea cu oprirea furnizării unui anumit produs, limitarea cantităţilor disponibile pentru vânzare (aşa-numitele cote de aprovizionare), diferenţierea inexplicabilă a gamelor de produse şi a preţurilor între statele membre, limitarea opţiunilor de limbă pentru ambalajul produselor sunt doar restricţii teritoriale de aprovizionare introduse pentru a fragmenta piaţa internă şi a-şi maximiza profiturile, în detrimentul pacienţilor.
ADEM reiterează propunerea ca produsele plasate pe o anumită listă naţională de lipsuri să se califice automat pentru importuri de urgenţă de către importatorii paraleli autorizaţi. Totodată, atunci când se aplică cote de aprovizionare, acestea ar trebui să aibă un motiv justificat, de ex. justificarea problemelor de producţie care duc la raţionalizare. Astfel de cote trebuie să fie suficient de transparente şi flexibile.
"Cotele impuse distribuitorilor angro trebuie ajustate în funcţie de fluctuaţiile pieţei, cum ar fi schimbările în practica de prescripţie sau modificări ale numărului de farmacii ai unui distribuitor angro. Aşa-numitele cote 'black-box', în care distribuitorii angro nu ştiu cât de mult stoc vor primi pe săptămână sau lună, nu ar trebui permise. Sectorul distribuţiei paralele, reprezentat în România de ADEM, susţine cadrele juridice adecvate, necesare şi proporţionale pentru a proteja acest principiu, al diminuării penuriilor prin respectarea obligaţiei de serviciu public dar obiectează cu tărie atunci când restricţiile exporturilor şi importurilor paralele urmăresc în mod inerent să protejeze industria farmaceutică", spune Asociaţia.