România face progrese de la an la an pentru reducerea inegalităţilor între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, însă decalajul salarial se menţine la peste 20% şi în 2024, potrivit analizei "Gender Pay Gap", realizate de PwC România pe baza datelor colectate în cadrul sondajului Paywell 2024.

Decalajul este calculat ca raport între salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor. Decalajul este în scădere de la 21,6% în 2023 şi 23,3% în 2022.

"Inegalitatea salarială de gen nu mai este un subiect nou în România, dar încă este tratat la nivel de suprafaţă, fără o susţinere cu analize şi date obiective. Studiul nostru la nivelul companiilor mijlocii şi mari din sectorul privat arată că pe anumite segmente există decalaje, unele semnificative. Modul în care măsurăm, în linie cu cerinţele de raportare CSRD, respectiv cele prevăzute de Directiva privind transparenţa salarială, reflectă o sub-reprezentare a femeilor în profesii sau posturi bine plătite, ceea ce este consecinţa mai multor practici de resurse umane, dar şi a unor practici la nivel social, în familie etc., cum ar fi: rata mult mai mare de inactivitate pe piaţa muncii în rândul femeilor, orientarea de la vârste fragede către anumite profesii, ponderea mult mai mare a muncii casnice, neremunerate, precum şi deja cunoscuta "penalitate" a maternităţii care presupune un pas în spate în evoluţia profesională. Companiile vor fi obligate să raporteze aspecte legate de salarizarea echitabilă şi să ia măsuri pentru reducerea decalajelor, directiva UE impunând o limită de 5% pentru diferenţele salariale nejustificate. Dar dincolo de aceste cerinţe, este vorba despre un potenţial de talente nedescoperit sau prea puţin folosit, care trebuie tratat ca o investiţie", a declarat Oana Munteanu, director People & Organization, PwC România, citată în comunicat.

Principalele constatări ale studiului sunt următoarele: femeile tind să ocupe locuri de muncă mai slab plătite decât bărbaţii (75% dintre angajaţi sunt femei în quartila cea mai slab plătită, în timp ce în cea mai bine plătită quartilă procentul acestora scade la 54%. Eşantionul studiului este compus din 64% femei şi 36% bărbaţi, iar în caz ideal distribuţia pe quartile ar trebui să reflecte compoziţia eşantionului); bărbaţii primesc bonusuri cu 19% mai mari decât femeile; cele mai mari diferenţe salariale se înregistrează în sectorul bancar (30,18%), cel farmaceutic (16,11%) şi retail (14,82%), precum şi la nivelul funcţiilor de operator de 19,2%, iar cele mai mici la nivel de top management, de 5,76%. Diferenţele cresc odată cu vârsta.

Potrivit cercetării, cele mai mici diferenţe sunt în tehnologie (11,26%), iar în industrie şi BPO, femeile au salarii cu 5,51% şi, respectiv, 1,46% mai mari.

Directiva UE privind transparenţa salarială şi Directiva privind raportarea privind durabilitatea întreprinderilor (CSRD) consolidează principiul "plată egală pentru muncă egală", impunând transparenţă salarială şi mecanisme de aplicare.

Totodată, studiul mai arată că 13,1% este decalajul salarial între femei şi bărbaţi în 33 de state OCDE.

Potrivit indicelui Women in Work (WiW Index), realizat de PwC în 33 de state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), deşi s-au înregistrat progrese importante în perioada 2011-2023 în ceea ce priveşte reducerea inegalităţilor între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, decalajul de gen încă persistă. Scorul mediu al indicelui a crescut de la 56,3 în 2011 la 69 în 2023, cu un avans de un punct procentual faţă de 2022.

Această îmbunătăţire a fost susţinută de o creştere a ratei de participare a femeilor, de la 72,1% în 2022 la 72,7% în 2023, şi de o scădere a diferenţei salariale, de la 13,5% la 13,1% în anii menţionaţi.

Datele arată că, de la lansarea indicelui în 2011, mai multe femei intră şi rămân pe piaţa muncii, iar remuneraţiile devin mai echitabile, semne că forţa de muncă devine treptat mai incluzivă.

Indicele WiW măsoară progresele înregistrate în ceea ce priveşte egalitatea de gen la locul de muncă în cadrul OCDE, luând în considerare cinci indicatori: diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi, rata de participare a femeilor la forţa de muncă, diferenţa dintre ratele de participare a bărbaţilor şi a femeilor la forţa de muncă, rata şomajului în rândul femeilor şi rata de ocupare a forţei de muncă cu normă întreagă în rândul femeilor.

Islanda ocupă primul loc în WiW, urmată de Noua Zeelandă şi Luxemburg. Acestea sunt urmate în ordine de Suedia, Slovenia, Irlanda, Polonia, Portugalia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Australia, Belgia, Estonia, Olanda, Ungaria, Canada, Regatul Unit, Slovacia, Elveţia, Germania, Franţa, Cehia, Israel, Statele Unite, Spania, Austria, Japonia, Grecia şi Italia.

Irlanda a înregistrat cea mai mare îmbunătăţire în clasament, urcând şase locuri, în timp ce Israelul a înregistrat cea mai mare scădere, coborând patru locuri. Chile, Coreea şi Mexic rămân în partea de jos a indicelui.

Sondajul PayWell 2024 realizat de PwC România cuprinde peste 160 de companii din 7 sectoare de activitate, cu peste 125.000 de angajaţi şi 1.600 de poziţii unice raportate.

PwC reprezintă o reţea de firme prezentă în 149 de ţări cu mai mult de 370.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul consultanţei pentru afaceri, auditului şi consultanţei fiscale.