Piaţa băuturilor alcoolice este unul dintre cele mai dinamice sectoare de consum din România, cu venituri care au ajuns la 5,2 miliarde dolari în 2024, iar pentru anul acesta estimarea indică 5,4 miliarde dolari, arată un studiu de specialitate dat joi publicităţii.

Cu un consum mediu anual pe cap de locuitor de 11,08 litri de alcool pur, România se situează printre pieţele semnificative din Europa, spune studiul realizat de agenţia de comunicare şi marketing The M Works (fosta McCann PR), împreună cu Unlock, care identifică cele mai relevante tendinţe de comunicare pe care brandurile de alcool trebuie să le adopte pentru a câştiga market share, profit şi loialitatea consumatorilor.

Conform sursei citate, piaţa băuturilor alcoolice trece printr-o schimbare profundă, determinată de noile comportamente de consum şi de priorităţile emergente ale consumatorilor. Studiul arată că oamenii beau mai puţin, dar aleg produse de calitate superioară, integrate în contexte sociale relaxate. Alcoolul este perceput ca element de conexiune socială, un facilitator al interacţiunilor, nu un scop în sine.

"Această schimbare va redefini strategiile brandurilor din industrie. Consumatorii caută experienţe care favorizează socializarea autentică, iar mărcile trebuie să răspundă acestei nevoi prin mesaje care promovează moderaţia, rafinamentul şi apartenenţa la comunitate. Succesul viitor va fi dictat de capacitatea brandurilor de a crea contexte relevante de consum - de la evenimente sociale şi degustări, până la storytelling axat pe convivialitate şi experienţe premium", arată studiul.

Pentru jucătorii din industrie, adaptarea la această nouă realitate este esenţială. Alcoolul nu mai este perceput ca adicţie, ci ca liant social, iar comunicarea trebuie să reflecte această nuanţă, punând accent pe interacţiune, echilibru şi plăcerea de a împărtăşi momente de calitate.

"Noi, ca researchers, urmărim trendurile constant şi de câţiva ani buni deja observăm tendinţa oamenilor de a avea mai multă grijă de sănătatea lor mintală şi fizică. În acest context, rolul alcoolului în viaţa lor se repoziţionează într-o zonă în care contează mai mult valoarea adăugată a produsului decât volumul lui. Nu mai consumă navete de bere, ci o selecţie de beri artizanale. Nu mai este la modă să bei necontrolat într-un bar, ci să 'lungeşti' momentul de socializare cu un cocktail interesant, care arată bine în pahar şi are şi gust bun. Preferă să savureze un pahar de whisky sec în unele seri acasă, decât să facă binge drinking. Consumul de alcool nu dispare, ci se reinventează, cu accent pe rolul social-dezinhibitor şi senzorial al categoriei. Pe scurt, oamenii aleg să bea mai sănătos pentru trup, minte şi suflet", a declarat Adina Vlad, Managing Partner Unlock, citată în comunicat.

Cele mai recente date arată că românii devin din ce în ce mai sofisticaţi în alegerea băuturilor alcoolice. Ei demonstrează o maturizare a preferinţelor şi o aprofundare a cunoştinţelor despre acest segment. Această tendinţă a început cu vinul, când s-a observat o creştere semnificativă a interesului pentru vinurile de calitate, pentru degustări şi pentru înţelegerea tipologiilor de vin şi a artei de a-l savura. Consumatorii români nu mai cumpără vin doar pe criterii de preţ sau notorietate, ci analizează soiurile, regiunea de provenienţă şi procesul de vinificare. În prezent, această orientare se extinde către segmentul băuturilor spirtoase, cu un accent deosebit pe cele care oferă o experienţă gustativă complexă, cum ar fi whisky-ul şi romul.

Alte tendinţe scoase în evidenţă de studiu arată că românii aspiră la bunăstare colectivă şi armonie socială, iar consumatorii se îndreaptă spre băuturi care simbolizează rafinament, statut şi deschidere spre nou. De asemenea, sunt preocupaţi de sănătate şi creşte cererea pentru băuturi cu mai puţin zahăr, alcool redus sau ingrediente organice.

Românii sunt fascinaţi de artizanat astfel că băuturile premium, realizate în loturi mici şi cu arome unice, sunt din ce în ce mai populare.

Interesul românilor pentru cocktailuri este în creştere, această categorie ocupând deja locul 4 în preferinţele lor de consum. Popularitatea acestora este alimentată de o tendinţă clară spre reţete simple, dar rafinate, cum ar fi gin tonic cu infuzii de plante. În special tinerii consumatori conduc această schimbare, orientându-se către băuturi cu un profil gustativ sofisticat, dar echilibrat, şi un conţinut redus de alcool. Această evoluţie reflectă o transformare în comportamentele de consum, marcând o preferinţă tot mai evidentă pentru experienţe moderne şi bine definite senzorial. În acelaşi timp, brandurile care promovează creativitatea socială şi de produs câştigă atenţia publicului.

Whisky-ul ocupă poziţia a treia în clasamentul celor mai consumate băuturi alcoolice din România, fiind devansat doar de bere şi vin. Conform studiului, peste 60% dintre consumatori preferă să-l savureze în forma sa pură, fie neat, fie on the rocks, în detrimentul cocktailurilor.

Dacă în trecut whisky-ul era perceput predominant ca o băutură consumată în cluburi şi contexte de divertisment nocturn, astăzi se conturează o schimbare semnificativă în comportamentul consumatorilor. Tot mai mulţi români aleg să se bucure de un pahar de whisky în confortul propriei case - jumătate dintre respondenţi asociază această băutură cu momentele de relaxare, introspecţie şi destindere.

Mai mult decât atât, whisky-ul devine alegerea preferată pentru ieşirile cu prietenii, dar nu la petreceri, ci pentru socializare de calitate. Este băutura care însoţeşte conversaţiile profunde şi schimburile de idei semnificative, fiind asociată cu ocaziile de conectare autentică cu ceilalţi.

Un trend similar se observă şi în cazul romului, care este consumat în aceleaşi contexte, însă cu o frecvenţă mai redusă şi o popularitate încă în creştere pe piaţa locală.

Potrivit studiului, românii se îndreaptă spre brandurile care demonstrează următoarele calităţi: transformare digitală & tehnologie - brandurile de alcool trebuie să fie prezente pe platformele sociale emergente, să creeze conţinut captivant şi să valorifice tehnologii precum AI şi realitatea augmentată pentru experienţe imersive; transparenţă totală - consumatorii români sunt tot mai atenţi la ingredientele, procesul de fabricaţie şi impactul social al brandurilor, iar informaţiile clare şi promovarea responsabilităţii în consum sunt factori de diferenţiere; sustenabilitate & etică - de la ambalaje eco-friendly la reducerea amprentei de carbon, sustenabilitatea este acum o cerinţă, nu doar un trend; micro-influenceri, nu celebrităţi - autenticitatea contează mai mult decât notorietatea, iar micro-influencerii au comunităţi nişate şi loiale, generând mai mult engagement decât starurile digitale; construirea comunităţilor - evenimente de brand, degustări, iniţiative locale şi spaţii de interacţiune cu consumatorii devin factori-cheie pentru loializare; inovaţie în portofoliu - noi arome, opţiuni cu conţinut redus de alcool şi ingrediente sănătoase atrag noi demografii şi menţin consumatorii existenţi; sensibilitate culturală - adaptarea mesajelor la diversele valori ale publicului şi evitarea stereotipurilor previn alienarea consumatorilor; decizii bazate pe date - analiza tendinţelor pieţei, feedback-ul clienţilor şi monitorizarea performanţei campaniilor sunt esenţiale pentru succes.

"Având în vedere potenţialul semnificativ al acestei pieţe, brandurile din industria băuturilor alcoolice trebuie să fie atente la valorile consumatorilor lor, tendinţele de consum şi preferinţele publicului. Cu o piaţă estimată să atingă 5,4 miliarde dolari în 2025 şi un volum de 1,8 miliarde de litri de alcool consumat, recomandăm jucătorilor din industrie să-şi concentreze eforturile pe o comunicare autentică, personalizată şi aliniată cu valorile publicului lor. Brandurile de alcool care înţeleg aceste tendinţe şi le includ în strategia lor de comunicare vor fi cele care vor domina piaţa în 2025", a declarat Imola Zoltan, Managing Partner, The M Works.

Cu peste 20 de ani de expertiză în domeniu, The M Works este una dintre cele mai experimentate agenţii de relaţii publice din România şi un hub cu specializări şi capacităţi complementare PR-ului