Noi tehnologii în energie: Preţul şi valoarea energiei

 

"Este vorba, aţi ghicit, de criza politică şi creşterea preţurilor energiei. Deopotrivă efecte ale greşelilor politice, fiecare cu componenta sa minimal obiectivă şi preponderent subiectivă, animă spiritele post-factum şi concentrează eforturile în administrarea de paleative fără niciun efect concret în tratamentul cauzelor. Am să mă refer în continuare la preţurile energiei, politica fiind departe atât de sufletul meu, cât şi de competenţe", arată Bodea.

 

Dacă definim că preţul este un element de piaţă ce reprezintă costul unei mărfi la care se adaugă alte componente, ce în final trec prin lupta nemiloasă cu competiţia pentru a-şi determina măsura finală, valoarea este definită ca măsura aceluiaşi obiect, serviciu, privită dinspre consumator, valoarea de utilizare. Bodea a specificat acest lucru pentru a face o distincţie importantă ce ne ajută să înţelegem că preţul acestui produs are loc să crească mult mai mult decât suntem pregătiţi să acceptăm.

 

"Valoarea (în sensul dat de noi aici) pe care energia o are în viaţa noastră de astăzi este greu estimabilă. Orice am putea atinge ca obiect în jurul nostru, sau gândi ca serviciu, are la bază nevoia de energie. Filosofic vorbind, nu ar trebui să ne mire acest lucru având în vedere că însuşi Universul există tranzacţionând în chip misterios aceeaşi energie. Siguranţa, confortul, existenţa noastră în lumea pe care ne-am desenat-o se bazează pe acest element fundamental ce nu se creează şi nu se distruge, ci numai se transformă aşa cum ne învaţă Feynman. Cu scuze pentru această incursiune superficială şi neautorizată în metafizică, cred că acum ne este destul de clar că, din punct de vedere al valorii sale, energia ne poate oferi surprize mari în viitor din punct de vedere al preţului său", precizează preşedintele CRE.

 

El spunea în articole anterioare că motivul pentru care am ajuns aici, adică în momentul în care am constatat că modul în care am înţeles să exploatăm resursele energetice ale planetei nu este sustenabil şi ne conduce la afectarea climei planetare, este reprezentat în principal de faptul că atunci când am construit preţul energiei, am făcut abstracţie de costul resursei în sine (în general fosile), evaluând-o pe baza costurilor de exploatare, fără să ţinem seama de o valoare intrinsecă a acesteia. Desigur că acest fapt a făcut posibilă dezvoltarea fulminantă a societăţii începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea. Poate că nu exista altă soluţie inteligentă, dar acum trebuie să plătim creditul.

 

"Îndrăznesc să afirm că deceniul pe care-l trăim va fi cu siguranţă deceniul tranziţiei energetice, deceniul încordării dureroase pentru transformarea modului în care ne-am obişnuit să ne raportăm la energie. Din păcate nu este o încordare asumată şi de aceea am numit-o dureroasă. Creşterea abruptă a preţurilor la energie este o metodă de a pune această tranziţie pe cheltuiala tuturor şi efectele neplăcute ale acesteia se vor manifesta în bugetul fiecăruia, în scăderea dinamicii economice, în necesitatea creşterii responsabilităţii în utilizarea acestei resurse. Provocarea tranziţiei nu este de natură economică sau tehnologică, ci de natură politică. Sub presiunea creşterii preţurilor la energie, dar şi la toate produsele care depind de aceasta, prin presiunea asupra economiei şi generarea de şomaj, guvernele lumii vor trebui să găsească soluţiile politice pentru a angaja oamenii în acest efort conjugat. Nevoia de leadership este astfel mai mare decât oricând după cele două mari războaie", a continuat expertul.

 

El nu crede că acest drum va fi nicidecum lin sau drept.

 

"Sunt convins de faptul că vor exista împotmoliri, critici şi multe ocolişuri. Din păcate, aşa cum o arată toate rapoartele, schimbările climatice şi efectele lor vor constitui un stimulent suficient pentru a reveni şi finaliza această tranziţie.

Nu cred nici că tranziţia spre o economie responsabilă faţă de mediu se va produce în următorii zece ani, dar cred că aceştia sunt determinanţi pentru ca obiectivele majore să fie atinse după 2050", a arătat Bodea.

 

Reprezentantul Adrem este conştient de faptul că sărăcia energetică afectează încă o mare parte a populaţiei globului, chiar şi de faptul că aproximativ 13% din aceasta nu are acces la electricitate. Este de aceea convins de faptul că economiile bogate vor trebui să conducă în acest efort global şi că preţul va trebui plătit ţinând cont de nivelul de trai al fiecăruia, precum şi că accesul la energie va trebui garantat.

 

"Desigur că ideal ar fi ca acest efort global, aşa cum l-am numit, să fie şi asumat global şi coordonat ca atare. Dacă măsurile ar fi aliniate şi contribuţia la suportarea costurilor acestei tranziţii ar fi distribuită corect din punct de vedere social, durerea despre care vorbeam mai sus ar fi suportabilă şi acceptanţa tranziţiei mai bună şi deci şi atingerea obiectivelor mai rapidă. Sunt sigur că se pot emite critici şi susţine diverse teorii conspiraţioniste în legătură cu schimbările climatice, cu motivele creşterii preţurilor şi implicaţiile economico-politice ale acestora Până atunci, cetăţeanul român va suporta preţuri duble la electricitate începând din această iarnă şi preţuri probabil mai mult decât duble la gaz. Este cazul de îngrijorare şi de implicare în direcţia consumului responsabil şi a investiţiilor în creşterea eficienţei energetice. A venit timpul să plătim respectul cuvenit unei forme a materiei care stă la baza existenţei noastre şi a tot ceea ce vedem, simţim sau cunoaştem", a mai spus el.

 

Potrivit acestuia, a venit însă şi timpul pentru ca cei ce ne conduc să înţeleagă că o astfel de provocare necesită efort concertat pe termen lung şi că una dintre caracteristicile de bază ale leadership-ului este aceea de a putea dezvolta şi implementa proiecte care îţi depăşesc temporal mandatul, poate chiar speranţa de viaţă şi care nu reprezintă un avantaj imediat material sau politic pentru tine sau cei apropiaţi. "Cunoaşteţi astfel de oameni în viaţa politică de astăzi?", s-a întrebat el.

 

"242 este numărul victimelor inundaţiilor din Europa de vest din vara aceasta, iar pagubele depăşesc 10 miliarde de euro, ţările cele mai afectate fiind Germania, Belgia, Franţa, Olanda. Bănuiesc că amenajările cursurilor de apă în aceste ţări respectau cele mai noi norme şi măsurile luate de autorităţi au fost exemplare. Acest accident ce are la bază fără doar şi poate schimbările climatice ce provoacă limitele celor mai bine dezvoltate normative bazate pe înregistrări istorice, ne arată dimensiunea potenţială a daunelor pe care acest fenomen le poate aduce. Avem, ca întotdeauna, alternativa de a aştepta şi de a nu crede, sau aceea de a asculta raţiunea şi de a ne implica inteligent în acest efort, de a lăsa o casă solidă şi curată celor ce ne urmează ca locatari", a conchis Bodea.