EPG propune o revizuire în sus a ţintei asumate de România privind capacităţile eoliene offshore instalate

Asociaţia Energy Policy Group (EPG) propune o revizuire în sus a ţintei asumate de România privind capacităţile eoliene offshore instalate, respectiv 3 GW până în anul 2035, şi consideră că proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore înaintat trebuie să ia în calcul cooperarea transfrontalieră cu Bulgaria pentru dezvoltarea noilor capacităţi.

De asemenea, EPG consideră benefic faptul că dezvoltarea capacităţilor eoliene offshore este stimulată prin intermediul unei scheme de sprijin de ajutor de stat de tipul CfD (Contracte pentru diferenţă).

"Asociaţia Energy Policy Group (EPG) apreciază faptul că Ministerul Energiei a publicat spre consultare Proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore în intervalul de timp asumat. Guvernul dovedeşte astfel angajamentul privind dezvoltarea producţiei de energie eoliană offshore în România şi atingerea obiectivelor de decarbonizare. (...) Totuşi, experţii EPG au propus o serie de sugestii de revizuire în cadrul consultării publice, pentru o mai bună corelare a proiectului cu obiectivele de decarbonizare. În primul rând, asociaţia propune o revizuire în sus a ţintei asumate privind capacităţile eoliene offshore instalate, respectiv 3GW până în anul 2035. Considerăm că, în contextul creşterii ţintelor de decarbonizare asumate la nivelul UE până în 2030, România ar trebui să îşi asume o ţintă de cel puţin 3GW capacităţi eoliene offshore instalate încă din anul 2032", se arată într-un comunicat al EPG, remis marţi AGERPRES.

Asociaţia mai atrage atenţia şi asupra procedurii anevoioase de obţinere a avizelor necesare pentru proiectele de exploatare a energiei eoliene offshore şi propune înfiinţarea unui one-stop-shop.

De asemenea, EPG consideră că proiectul înaintat trebuie să ia în calcul cooperarea transfrontalieră cu Bulgaria pentru dezvoltarea noilor capacităţi.

"EPG va continua să se implice în procesul de consultare al proiectului de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore, prelungit de curând până la 1 septembrie 2023", dau asigurări specialiştii EPG.

Ministerul Energiei a lansat, la mijlocul lunii iulie, în dezbatere publică proiectul de Lege care are în vedere măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Prin acest proiect de act normativ se acordă o schemă de sprijin pe bază de Contracte pentru diferenţă pentru construcţia şi operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producţie energie electrică de 3 GW, până în anul 2035, se arată în Expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ.

Potrivit unui comunicat al ME, remis AGERPRES, prin proiectul de act normativ România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră. Stabilirea unui cadru legislativ şi fiscal adecvat este esenţial în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacităţi de producţie la nivel mondial, subliniază ME.

"Potenţialul eolian la Marea Neagră este unul uriaş, pe care România nu are dreptul să îl rateze. Vorbim despre peste 75 GWh, conform estimărilor experţilor Băncii Mondiale. Energia eoliană offshore este un instrument major pentru obiectivul european de reducere a dependenţei de importurile de combustibili fosili şi de decarbonare. Am spus de la preluarea mandatului că, pe lângă o energie sigură şi ieftină, îmi doresc şi o energie verde. Acest act normativ face parte din angajamentele Ministerul Energiei în cadrul PNRR, prioritate zero al ministerului pe care îl conduc", a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

România urmăreşte îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei şi climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 şi perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate şi de ţara noastră, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziţia sectorului energetic românesc către producerea de energie curată.

Conform comunicatului, utilizarea energiei din surse regenerabile este vitală pentru combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului şi reducerea dependenţei energetice.

Potenţialul de energie eoliană offshore al României, aşa cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76 GW, 22 GW sub formă de turbine fixe şi 54 GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.

Reprezentanţii ME notează că, pe lângă importanţa pe care o au în asigurarea siguranţei în alimentare cu energie electrică şi decarbonarea sistemului energetic, dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore generează beneficii socio-economice importante prin crearea de locuri de muncă în producţia, construcţia, operarea şi întreţinerea centralelor, cu efect de multiplicare asupra altor sectoare, inclusiv prin concentrarea activităţilor economice asociate energiei electrice offshore în porturile din România.

Este de aşteptat ca prin investiţiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajaţi cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX şi 1.800 în cea de operare şi întreţinere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel naţional, presupunând că România ar atrage investitori în producţia de componente pentru turbine eoliene, în construcţia, instalarea şi, respectiv, întreţinerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore.