Cîţu: Este prima oară în istorie când politica fiscală şi politica monetară lucrează aproape perfect

Este prima oară în istorie când politica fiscală şi politica monetară lucrează aproape perfect, a afirmat, luni, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, menţionând că mesajul dat de Banca Centrală este unul foarte important.

"Pe lângă politica fiscală relaxată acum avem un alt impuls. Avem politica monetară care vine la susţinere şi vă spun că este o armă importantă în a ajuta economia. Pe lângă aceasta, am văzut că deja analiştii, economiştii, au luat în calcul informaţiile din primul trimestru şi dau şanse foarte mari a ceea ce eu spun deja de o lună de zile: o revenire a economiei în V, o revenire în trimestrul III. Şi pe ce mă bazez în trimestrul II: mixul de politică fiscală şi cea monetară. Acest lucru care doar era prezentat teoretic şi îl vedeam scris în ultimii ani de zile în România, cred că este prima oară în istorie când cele două politici, politica fiscală şi politica monetară lucrează, zic eu, aproape perfect. Vă spun, mesajul de astăzi de la Banca Centrală este un mesaj foarte, foarte important. Nu trebuie ignorat pentru că astăzi ne-am asigurat că în trimestrul II avem şanse să ieşim mult mai bine decât estimam acum două luni de zile", a menţionat Florin Cîţu, la B1 TV.

Ministrul Finanţelor a subliniat că anul acesta, în buget, au fost alocaţi bani pentru investiţii, mai mult decât anul trecut, reprezentând aproape 10% din PIB.

"La rectificarea bugetară pe care am făcut-o nu am luat niciun ban de acolo. Mai mult, eu cred că este prima rectificare pe care mi-o aduc eu aminte unde au fost bani puşi, la Ministerul Transporturilor, pentru a cheltui mai mult, am mai adăugat un miliard de lei pentru plata facturilor la PNDL. Banii vin din împrumuturi. În acest moment, România are un deficit bugetar, este un lucru pe care îl ştim cu toţii, şi ne împrumutăm, dar ne împrumutăm pentru investiţii. E adevărat că ne împrumutăm şi pentru partea de cheltuieli: salarii, toate facturile, etc.", a mai spus Florin Cîţu.

El a precizat că deficitul bugetar este finanţat prin emisiuni de obligaţiuni.

"Revin la mesajul Băncii Naţionale a României care arată foarte clar că ne-am împrumutat mult mai ieftin de la o zi la alta. Am reuşit, chiar dacă în martie când s-au blocat toate pieţele internaţionale, deci a fost momentul când peste tot în lume se închideau, era o stare de urgenţă, declarată una după alta, şi pieţele financiare s-au gripat, s-au blocat, dobânzile s-au dus sus. Am reuşit, pentru că aveam buffer-ul şi ne-a salvat acel buffer pe care l-am făcut la începutul anului. (...) Şi astăzi Banca Centrală confirmă acest lucru, nu o spun doar eu, confirmă negru pe alb că am reuşit să ne împrumutăm din ce în ce mai ieftin. Ne împrumutăm, dar faptul că am fost un guvern responsabil şi prudent este recompensat de pieţele financiare pentru că altfel, vă spun, în condiţiile în care au existat şi acele discuţii cu agenţiile de rating şi cu deficit mai mare, nu am fi putut să ne împrumutăm de la o zi la alta mai ieftin aşa cum am făcut-o", a adăugat ministrul Finanţelor.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat luni că obiectivul imediat al Băncii Centrale rămâne asigurarea lichidităţii necesare finanţării cheltuielilor statului şi economiei reale, în condiţii de stabilitate relativă a cursului de schimb şi de reducere graduală şi sustenabilă a ratelor de dobândă.

"Pentru perioada următoare, obiectivul imediat al Băncii Naţionale a României rămâne asigurarea lichidităţii necesare finanţării cheltuielilor statului şi economiei reale în condiţii de stabilitate relativă a cursului de schimb al leului şi de reducere graduală şi sustenabilă a ratelor de dobândă. Vom urmări evoluţia situaţiei sanitare şi a măsurilor întreprinse de autorităţi, în scopul adoptării deciziilor adecvate. Raportul asupra inflaţiei corespunzător trimestrului I al anului curent va fi dat publicităţii la sfârşitul acestei luni", a afirmat Mugur Isărescu.

Într-un comunicat remis luni AGERPRES, el a explicat că, după depăşirea, la finele lunii martie 2020, a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19 pe piaţa financiară internă, obiectivul imediat al BNR a fost păstrarea stabilităţii recâştigate şi asigurarea lichidităţii necesare finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei. În acest scop, BNR a sporit considerabil volumul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie - 15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) şi a iniţiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piaţa secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei).

Guvernatorul a precizat că amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată şi de faptul că, în luna februarie, BNR a efectuat operaţiuni de absorbţie de lichiditate, media zilnică fiind de circa 3 miliarde de lei. După ajustarea descendentă consemnată ca reacţie la reducerea de la 2,50% la 2,00% a ratei dobânzii de politică monetară, cotaţia ROBOR la trei luni a coborât de la 3,24% (20 martie a.c.) la 2,61% (23 martie a.c.), iar apoi la 2,44% (15 mai a.c.). În acelaşi timp, cursul de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, oscilând într-un interval restrâns (de 0,4%), cu implicaţii favorabile asupra serviciului datoriei în valută şi a costului importurilor, precum şi asupra aşteptărilor privind evoluţiile macroeconomice.

Pe acest fond, în perioada 1 aprilie - 15 mai, Ministerul Finanţelor Publice a lansat cu succes pe piaţa primară internă a titlurilor de stat un număr de 14 emisiuni, în valoare totală de circa 11 miliarde de lei, majoritatea fiind consistent suprasubscrise, mai cu seamă cele din prima parte a lunii mai. Cotaţiile de referinţă de pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă de la debutul lunii aprilie până în prezent.