Lazea (BNR): Fără acele măsuri de consolidare fiscală astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată

El a menţionat că în aceste şase luni s-au făcut paşi decisivi pentru înlocuirea modelului de creştere bazată pe consum cu o creştere bazată pe investiţii, existând speranţa ca în anii următori această tendinţă să fie continuată.

"S-ar putea ca în vremurile dificile pe care le trăim, la nivel naţional şi planetar, multora să li se pară că onestitatea în dezbateri este un lux inutil. Dimpotrivă, noi considerăm că onestitatea este o precondiţie fundamentală a întăririi rezilienţei unei societăţi. Iar această rezilienţă va fi testată din plin în anii ce urmează", afirmă Valentin Lazea.

Economistul menţionează că trăim în epoca post-adevărului, iar această constatare este valabilă şi în ceea ce priveşte dezbaterea economică unde, profitând de lipsa de informare a publicului şi de memoria scurtă a acestuia, comentatori interesaţi îi prezintă versiuni alternative ale realităţii, destinate să mascheze unele aspecte neplăcute.

"Să luăm, de exemplu, situaţia deteriorării finanţelor publice din România în ultimii zece ani. Din punct de vedere obiectiv, România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht, aşadar şi-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă şi-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Guvernul de atunci şi toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să privilegieze creşterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost (sacrificând echilibrele macroeconomice). Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creştere economică dintre statele membre ale UE, dar şi cea mai mare inflaţie, cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent. Asta în timp ce vecina noastră Bulgaria a crescut mai încet, dar mai echilibrat, ceea ce a dus la accederea ei în zona euro în 2026. Astăzi, există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanţelor publice doar guvernelor Ciucă şi Ciolacu, ceea ce este fals. Deficitul bugetar a crescut chiar şi în anii cu creştere economică robustă (2017, 2018, 2019) sau în anii electorali (2016, 2024), reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu", a precizat Valentin Lazea.

El prezentat un tabel cu evoluţia PIB-ului şi a deficitului bugetar ESA în perioada 2015-2025. Economistă a arătat, totodată, că ideea creşterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creşterea consumului şi pe alimentarea acestuia din import a fost susţinută şi de mediul de afaceri şi public, în general, nu numai de autorităţi.

"Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecinţele acestui model de creştere în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitele. Şi de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut. Mediul de afaceri a beneficiat, în aceşti zece ani de: neplata impozitului pe salarii sau a contribuţiilor de asigurări sociale pentru ramuri întregi (IT, construcţii, etc.); definirea în sens foarte larg a microîntreprinderilor şi tratamentul fiscal preferenţial aplicat acestora; rate ale impozitării extrem de scăzute. Chiar şi după creşterile din ultimul an, toate ratele de impozitare rămân, în România, mai scăzute decât în Polonia (la impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, CAS etc.); permisivitatea ca aproximativ o treime din firme să opereze în piaţă fără a avea capitalizarea minimă cerută de lege etc; tolerarea evaziunii fiscale, îndeosebi (dar nu numai) prin neplata TVA", arată Valentin Lazea.

De asemenea, el susţine că publicul larg, la rândul său, a beneficiat masiv de gratuităţi la transportul în comun sau cu trenul; tichete de masă, tichete de vacanţă, tichete cadou; preţ subvenţionat în unele perioade la combustibili, gaze naturale, energie electrică etc; niveluri extrem de scăzute ale impozitelor pe proprietate.

"Toate aceste "cadouri" şi le poate permite un stat cu bugetul echilibrat (venituri egale cu cheltuielile), nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-şi acoperi deficitele. În aceste condiţii, este lipsit de onestitate a acuza numai sectorul de stat de deteriorarea finanţelor publice. Este adevărat că s-a făcut multă risipă din momentul în care s-a acordat primăriilor dreptul de a creşte salariile angajaţilor fără vreo legătură cu încasările din impozitele locale sau atunci când a crescut fără vreo justificare numărul personalului bugetar. (...) Astfel, în perioada 2015-2024, consumul individual efectiv al populaţiei a crescut în cinci ani din zece mai rapid decât consumul colectiv efectiv al administraţiei publice. Este adevărat că în ceilalţi cinci ani consumul administraţiei publice a crescut mai rapid decât consumul populaţiei, dar trebuie ţinut cont de faptul că mărimea relativă a celor doi indicatori este de circa 1:10 (consumul populaţiei îl depăşeşte de aproximativ zece ori pe cel al administraţiei publice, aşadar este mult mai uşor pentru aceasta din urmă să crească în ritmuri relative)", a explicat Valentin Lazea.

Potrivit acestuia, o altă problemă, care cel puţin a fost recunoscută cu onestitate în dezbaterea economică din ultimii ani, a fost privilegierea creşterii bazate pe consum în detrimentul creşterii bazate pe investiţii. El susţine că în cinci ani din zece consumul final creşte mai rapid decât investiţiile.

"Este adevărat că în ceilalţi cinci ani investiţiile cresc mai rapid decât consumul final, dar trebuie din nou ţinut cont de faptul că mărimea celor doi indicatori este de circa 1:3 (consumul final depăşeşte de aproximativ trei ori volumul investiţiilor, prin urmare este mult mai uşor pentru acestea din urmă să crească în ritmuri relative). Nemaivorbind de faptul că în şapte ani din zece consumul final creşte mai rapid decât PIB, într-un an creşte în acelaşi ritm şi doar în doi ani este devansat de creşterea PIB. Prin urmare, este lipsit de onestitate a pune recenta admitere a Bulgariei în zona euro pe seama norocului şi a întâmplării, când de fapt această ţară a urmat cu obstinaţie acest obiectiv, în timp ce noi l-am ignorat în folosul creşterii economice cu orice preţ. Întrebarea care se pune este: a meritat? Răspunsul depinde de punctul de vedere al fiecărui observator, dar în orice caz diminuarea decalajului în ce priveşte PIB/locuitor şi mai ales a consumului/locuitor faţă de media UE ar trebui pusă în balanţă cu următoarele considerente: o creştere finanţată pe datorie dar bazată pe consum nu va asigura, în timp, resursele financiare necesare pentru rambursarea datoriei respective; degeaba creşte o ţară peste potenţial timp de câţiva ani, dacă efortul de consolidare fiscală ulterior va necesita câţiva ani de creştere sub potenţial, cu adâncirea din nou a decalajelor faţă de media UE; ironic, cetăţenii beneficiari ai relaxării fiscale nu sunt recunoscători pentru aceasta şi votează împotriva partidelor care le-au făcut respectivele cadouri", a arătat Valentin Lazea.