UE se teme că în Ungaria se poate ajunge la un ‘punct fără întoarcere’ în atacurile guvernului împotriva statului de drept

Atacurile împotriva societății civile și a statului de drept în Ungaria reprezintă 'cazul cel mai dificil' al unei tendințe în creștere, până la punctul în care Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) se teme că guvernul ultranaționalist de la Budapesta 'a trecut o linie' critică, ajungând aproape de un 'punct fără întoarcere', transmite vineri EFE.

'Ungaria, desigur, erodează de ceva timp majoritatea controalelor și echilibrelor', a avertizat directoarea FRA, Sirpa Rautio, într-o întâlnire recentă cu un grup de jurnaliști la Viena, unde își are sediul agenția europeană.

Recent, FRA a emis un comunicat neobișnuit de dur față de Ungaria, menționând atât recenta lege ce interzice practic Gay Pride, precum și legea avută în vedere care va deschide ușa pentru a sancționa și chiar interzice ONG și mass-media independente.

În acest comunicat se afirmă că natura acestor modificări legislative 'ridică serioase îngrijorări nu doar pentru drepturile fundamentale în Ungaria', ci și pentru angajamentul față de valorile UE.

'Când se încalcă linii, când se întâmplă ceva cu adevărat dramatic și există un risc real de a submina drepturile fundamentale în mod sistematic și grav, trebuie să reacționăm', a subliniat Ratio răspunzând întrebărilor EFE referitoare la acel comunicat.

În timpul discuției cu jurnaliștii, Ratio a amintit că FRA lucrează de mai mult timp pe teme legate de societatea civilă și statul de drept, și a asigurat că 'Ungaria este în acest moment cel mai dificil caz, aproape, din păcate, de un punct fără întoarcere'.

Ratio a apreciat anunțul de miercuri al Budapestei, și anume că votul pentru așa-numita lege a transparenței a fost amânat pentru la toamnă.

Legea, impulsionată de guvernul premierului Viktor Orban, prevede ca ONG-urile sau mass-media care primesc finanțare din străinătate, inclusiv din UE, și care, conform autorităților, reprezintă un 'pericol pentru suveranitatea națională', să poată fi sancționate și chiar interzise.

'Este posibil ca scenariul cel mai rău să nu se întâmple', a declarat directoarea FRA, care a opinat că pasul înapoi în aprobarea acestei legi 'draconice' ar putea fi influențat de presiunea exercitată de organizațiile pentru drepturile omului.

'Probabil că presiunea provine mai ales din partea celor care gestionează bani și din articolul 7 al tratatelor (UE)', a spus ea, făcând referire la opțiunea unor sancțiuni economice din partea Comisiei Europene și la reglementarea ce permite suspendarea drepturilor statelor membre.

Rautio a opinat că legislația din Ungaria 'nu a fost în conformitate cu drepturile fundamentale în multe cazuri', iar cel al interzicerii Gay Pride 'este un bun exemplu de încercare de a restricționa dreptul la reuniune și la a manifesta'.

Experta finlandeză a indicat că, în Ungaria, unde premierul Orban guvernează cu majoritate absolută din 2010, multe instituții sunt de multă vreme 'captive'. Astfel, ea consideră că în această țară din Europa Centrală sunt influențate chiar instituțiile care ar trebui să fie gardienii drepturilor fundamentale și ai statului de drept, precum Curtea Constituțională, organele de supraveghere sau de combatere a corupției sau instituțiile pentru drepturile omului.