ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Legea referitoare la regimul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sesizată la CCR de preşedintele Iohannis

31 Octombrie 2023   |   Agerpres

Preşedintele Iohannis apreciază că, prin modalitatea de reglementare şi prin conţinutul normativ, legea contravine unor norme şi principii constituţionale.

 
 
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis marţi Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora.
 
Actul normativ, care i-a fost transmis şefului statului pe 14 octombrie în vederea promulgării, are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, precum şi unele măsuri care vizează scoaterea din fondul forestier a terenurilor din zona de sit şi zona de protecţie a Cetăţilor dacice, procedura privind exproprierea unor terenuri aferente ansamblurilor şi siturilor istorice şi arheologice care fac parte din Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, respectiv preluarea în domeniul public judeţean a cetăţilor înscrise în inventarul domeniului public naţional.
 
Preşedintele Iohannis apreciază că, prin modalitatea de reglementare şi prin conţinutul normativ, legea contravine unor norme şi principii constituţionale.
 
Şeful statului arată că prevederea potrivit căreia "prin derogare de la prevederile art. 35 - art. 37 alin. (1) şi art. 41 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile din fondul forestier naţional pe amplasamentul cărora se află zona de sit (zona 1) a Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi zona de protecţie (zona 2) se scot definitiv din fondul forestier naţional, fără plată şi fără compensare", încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie prin lipsa de claritate a normei care nu permite identificarea exactă a obiectului reglementării, respectiv a terenurilor care fac obiectul scoaterii din fondul forestier naţional, fără plată şi fără compensare.
 
Preşedintele Iohannis arată că, ţinând cont că legea vizează o suprafaţă mai mare de 10 ha, solicitarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional ar fi trebuit aprobată de către Guvern, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii teritoriale de specialitate.
 
"Competenţa Guvernului în această materie este stabilită fără echivoc, iar eventuala derogare de la unele sau de la toate dispoziţiile procedurale din materia asigurării integrităţii fondului forestier naţional ar fi trebuit să-şi menţină acelaşi caracter general ce caracterizează întreaga procedură instituită prin Codul silvic", spune şeful statului.
 
Preşedintele Iohannis subliniază că prin folosirea sintagmei "se scot definitiv din fondul forestier naţional", Parlamentul a adoptat un act cu caracter individual, care vizează bunuri determinate, prin raportare la delimitarea zonelor de sit şi de protecţie aferente Cetăţilor dacice.
 
"În cazul în care Parlamentul îşi arogă competenţa de legiferare, în domeniul rezervat puterii executive, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. Acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului în acest caz", adaugă el.
 
Preşedintele Iohannis afirmă că în măsura în care se interpretează că scoaterea definitivă din fondul forestier naţional se produce prin efectul legii criticate, iar nu printr-un act administrativ al Guvernului, atunci beneficiarul acestui demers nu poate fi identificat, în absenţa unui solicitant expres prevăzut de textul de lege. Iar pentru ipoteza în care s-ar interpreta că beneficiari ar fi Consiliul Judeţean Hunedoara (pentru terenurile aferente Cetăţilor dacice Sarmisegetusa Regia, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie, Costeşti Cetăţuie şi Băniţa) şi Consiliul Judeţean Alba (pentru terenul aferent Cetăţii Căpâlna), lipsa solicitărilor din partea acestor consilii judeţene pune în discuţie şi încălcarea principiului constituţional al autonomiei locale, instituit de art. 120 din Legea fundamentală.
 
Şeful statului apreciază că soluţia de scoatere a terenurilor din fondul forestier naţional fără plată şi fără compensare încalcă şi dispoziţiile art. 35 din Constituţie privind protecţia dreptului la un mediu sănătos, respectiv art. 135 alin. (2) lit. e) referitor la obligaţiile statului în domeniul mediului.
 
Preşedintele Iohannis adaugă faptul că legiuitorul realizează o confuzie între bunuri protejate de regimul juridic al monumentelor istorice, zone declarate ca situri arheologice de interes prioritar, respectiv terenurile aferente acestora, folosindu-le în cuprinsul unor norme cu semnificaţii diferite şi care reglementează operaţiuni juridice diferite.
 
Şeful statului arată şi că, prin reglementarea neclară a procedurii aplicabile în materie de expropriere cu privire la aceste bunuri, precum şi prin necorelarea cu ansamblul reglementărilor existente, se încalcă prevederi din Constituţie, lipsind titularii dreptului de proprietate asupra unor terenuri aferente ansamblurilor şi siturilor istorice şi arheologice care fac parte din Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei de posibilitatea de a identifica regulile aplicabile, afectându-se totodată securitatea raporturilor juridice.
 
De asemenea, el arată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 48 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă şi, implicit, a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
 
Preşedintele Iohannis menţionează şi că, dată fiind importanţa monumentelor istorice în discuţie, recunoscute ca parte a patrimoniului mondial UNESCO, transferul proprietăţii acestora, prin lege, către unităţi administrativ teritoriale aduce atingere art. 33 din Constituţia României, cât şi obligaţiilor statului român de a adopta măsurile necesare pentru protejarea acestor elemente de patrimoniu cultural universal. El adaugă faptul că preluarea cetăţilor dacice de către consiliile judeţene aduce atingere şi proprietăţii publice a statului, fiind încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie care consacră principiul legalităţii.
 
"Prin transferul proprietăţii asupra unor bunuri din patrimoniul cultural mondial cu o valoare universală excepţională din punct de vedere istoric, intervenţia legiuitorului vine în contradicţie şi cu obligaţiile statului român asumate potrivit art. 4 şi art. 5 lit. d) din Convenţia din 16 noiembrie 1972 privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, cu consecinţa încălcării art. 11 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte", arată şeful statului.
 
Preşedintele Iohannis precizează că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalităţii statuat în art. 1 alin. (5) din Constituţie.
 
Mai mult, el afirmă că nerespectarea procedurii legale şi lipsa manifestării de voinţă a Consiliului Judeţean Hunedoara şi, respectiv, a Consiliului Judeţean Alba de a prelua în proprietate aceste bunuri, atrage şi încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituţie ce consacră principiul autonomiei locale.
 
"Parlamentul nu îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, decât cu încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului", se arată în sesizare.
 
Şeful statului subliniază că, având în vedere că transferul bunurilor ce fac obiectul de reglementare al art. unic pct. 3 din legea criticată se face prin lege organică, iar nu prin act individual - hotărâre a Guvernului, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, a principiului legalităţii şi a principiului autonomiei locale, precum şi cu nesocotirea rolului constituţional al Parlamentului, al Guvernului, dar şi celui al Curţii Constituţionale.
 
Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 672 / 5523
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Drumul spre performanță: experiențe și lecții din anii de Drept | O discuție cu Stelian Vârvea, student care trece în al doilea an la Facultatea de Drept din Iași, despre provocările primului an de studiu și învățămintele ce pot fi transmise viitorilor ”boboci”: ” Dacă ești curios, motivat și vrei să înțelegi cum funcționează lumea, e un drum care te provoacă constant”
Filip & Company a asistat ING Bank și Raiffeisen Bank în acordarea unei finanțări de 70 milioane euro către grupul La Fântâna. Echipa a fost coordonată de Alexandra Manciulea (partener) și Rebecca Marina (counsel) | Tranzacția a fost complexă, multijurisdicțională și finalizată într-un termen scurt
Ce case de avocatură se bat pentru titlul de Law Firm of the Year în România la gala Benchmark Litigation Europe Awards 2025 | Sorina Olaru, Octavian Popescu, Dan Cristea și Cosmin Vasile, printre avocații aflați pe lista scurtă pentru titlul de titlul de Litigator of the Year. Emil Bivolaru (partener NNDKP), nominalizat și la categoria Central & Eastern Europe Litigator of the Year
Clifford Chance Badea a asistat UniCredit la finalizarea fuziunii cu Alpha Bank, care creează al treilea grup bancar după active pe piața locală | Daniel Badea (Managing Partner): „Expertiza vastă pe care o are Clifford Chance la nivel global, dublată de experiența echipei locale, stau la baza unui palmares reprezentativ de tranzacții cu impact în industria financiar-bancară din România”
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale investiționale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj UNCITRAL și ICSID | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate, pentru 4 ani, cu cel mult 4 firme pentru fiecare lot
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
ITR EMEA Tax Awards 2025 | Băncilă Diaconu și Asociații, Popescu & Asociații, CMS și Schoenherr concurează pentru titlul ”Firma anului în România în domeniul taxelor”. Popescu & Asociații are două nominalizări în jurisdicția locală și este, alături de NNDKP, pe lista scurtă pentru distincția ”Firma anului în dispute fiscale”. TZA, printre finaliste în competitia pentru ”Transfer Pricing Firm of the Year”
Bondoc & Asociații acordă asistență pentru 5 proiecte eoliene și solare în cadrul celei de-a doua licitații CfD din România | Echipa a fost coordonată de Cosmin Stăvaru (Partener), susținut de Raluca Catargiu (Senior Associate)
Bulboacă & Asociatii caută un Avocat Colaborator pentru Echipa de Tranzacții de Elită (Corporate ̸ M&A)
Bulboacă & Asociatii caută avocați apecializați în Drept Bancar & Finanțări | Practica Noastră de Referinţă
LegiTeam: Lawyer - Pharma & Regulatory and Public Procurement Team | GNP Guia Naghi and Partners
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...