Instanța supremă a dat Guvernul în judecată pentru neplata restanțelor salariale către magistrați

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat luni că a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, în contencios administrativ, pentru amânarea plății unor drepturi salariale restante ale magistraților. 

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, se solicită judecătorilor Curții de Apel București, printre altele, aplicarea de amenzi premierului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor, în cazul în care nu vor pune în executare decizia instanței.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte - condusă atunci de Corina Corbu - și Parchetul General - condus de Alex Florența - au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.

În documentul înaintat Curții de Apel de către Înalta Curte de Casație și Justiție se solicită următoarele:

* obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii scadente în anul 2026;

* emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;

* stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum și a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor și prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătorești definitive, precum și obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;

* aplicarea penalităților de 2% pe fiecare zi de întârziere.

Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.

Decizia de a acționa în instanță vine după ce Lia Savonea a depus vineri o plângere prealabilă la Guvern, în care critica măsurile recente îndreptate împotriva magistraților, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.

'Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică', declara vineri ICCJ.