AEI: Facturile la gaze vor creşte cu până la 30%, în ianuarie; consumul suplimentar, acoperit în special din importuri

Potrivit acestuia, gazele din depozitele de gaze au fost principala "sursă" care a acoperit consumul în ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026, dar în fapt situaţia din România a fost salvată de gazele din import, cu o creştere de aproape 500% faţă de media lunii, respectiv faţă de 14% flexibilitatea gazelor din înmagazinare şide 0,1% a gazelor din producţia internă.

"Astfel, creşterea facturii la gaze în luna ianuarie la clienţii casnici, se va datora în proporţie de circa 20% de creşterea cantităţii de gaze consumate şi circa 5% se va datora creşterii de preţ al gazelor, ca urmare a gazelor scumpe achiziţionate din import în ianuarie 2026 pentru a salva România în timpul gerului (preţurile gazelor achiziţionate din import în ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât preţul stabilit administrativ pentru gazele din producţia internă). Pentru mulţi români, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere între "să fie cald" şi "să mai rămână bani". În teorie, preţul gazului poate fi plafonat, reglementat, discutat în comunicate oficiale. În practică, însă, gerul nu are nevoie de aprobări. Gerul va intra în pereţi, în ferestre, în colţurile reci ale apartamentelor vechi şi obligă centrala să muncească dublu. Şi aici e marea problemă, când frigul devine mai intens, nu se schimbă doar temperatura de afară - se schimbă şi comportamentul din casă. Ţinem centrala mai mult pornită, ridicăm termostatul "doar cu un grad", aerisim mai puţin, stăm mai mult înăuntru. Consumul creşte aproape pe nesimţite, dar factura vine perfect conştientă de cât ai ars", explică specialistul.

Conform calculelor incluse în analiza de specialitate, în apartamentele izolate, majorarea la factura de gaze poate oscila între 100 de lei şi 200 de lei, în timp ce în locuinţele neizolate sau în case, creşterea ar putea fi cuprinsă între 200 de lei şi 400 de lei, în luna ianuarie 2026.

"Dar poate cea mai amară concluzie e alta: România încă funcţionează iarna după o loterie termică. Cine are un apartament în bloc izolat şi vecini care încălzesc devine "norocos". Cine stă la colţ, la parter sau la ultimul etaj, cine are pereţi umezi şi tâmplărie veche plăteşte nu doar gazul, ci şi toate greşelile vechi de construcţie şi întreţinere. Şi mai e ceva: creşterea facturii iarna nu loveşte doar confortul, ci şi psihicul. Oamenii ajung să urmărească centrala ca pe un contor de stres: "cât să o mai ţin?", "ce temperatură să pun?", "dacă scot un calorifer din funcţiune", "dacă mă îmbrac mai gros?". Asta nu e economie - se adaptează la un sistem în care locuinţele eficiente sunt excepţia, nu regula. Problema reală nu e că a fost un ianuarie mai rece. Problema e că, an de an, românii îşi pun întrebarea "Cum ne încălzim decent fără să nu ne îngropăm financiar?". Iar răspunsul nu va veni doar din discursuri despre plafonări sau "piaţă". Răspunsul va veni din investiţii reale în eficienţă energetică, în reabilitare termică, în centrale mai bune, în reglaje inteligente, în educaţia consumului şi în protejarea celor vulnerabili", susţine Dumitru Chisăliţă.

Concluzia generală exprimată de către expertul AEI este că, în ianuarie 2026, factura la gaze se va majora cu 30%, "nu doar datorită preţului şi fenomenelor meteo, ci şi faptului că blocurile sunt nereabilitate şi izolaţia făcută prost".