Aproape o treime din băncile centrale îşi amână planurile privind monedele digitale

Rezultatele studiului arată că 67% nu şi-au schimbat abordarea în ultimul an, iar trei sferturi intenţionează să emită o monedă digitală, în timp ce 19% nu intenţionează să facă asta.

Alte răspunsuri arată atitudini diferite. Ponderea băncilor centrale înclinate să emită o monedă digitală a scăzut uşor, în timp ce ponderea celor care acum sunt mai puţin dispuse este de 15%, comparativ cu un nivel zero în 2022.

"Există clar o ezitare în privinţa acestui subiect. Foarte puţine bănci centrale au luat până acum decizia de a emite o monedă digitală, în pofida activităţii intense din acest domeniu", se arată în studiul realizat de Institutul de cercetări OMFIF din Londra şi firma germană Giesecke+Devrient.

Conform studiului, 31% din instituţii au amânat calendarul pentru CBDC, inclusiv aproape jumătate din cele care sperau să emită o monedă digitală în următorii trei-cinci ani.

Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele. De asemenea, monedele digitale bancare centrale, care încă trec prin băncile comerciale, vor reprezenta o garanţie din partea băncii centrale, oferind siguranţă utlizatorilor, deoarece nu vor fi afectate de situaţia financiară a băncilor sau a furnizorilor de servicii de plăţi.

Oponenţii CBDC spun că progresele în domeniul plăţilor pot fi realizate cu ajutorul sistemelor existente. O parte a opiniei publice împărtăşeşte opinia lui Trump, dezminţită de bancherii centrali, că guvernele ar putea folosi monedele digitale bancare centrale pentru a spiona.

Studiul a arătat că "prezervarea suveranităţii politicii monetare a băncii centrale" rămâne principala motivare pentru introducerea CBDC, în special în economiile majore, cum ar fi zona euro.

Băncile din zona euro au nevoie de un euro digital pentru a răspunde eforturilor preşedintelui Donald Trump de a promova monedele digitale stabile (stablecoins), un tip de monedă ancorat mai ales de dolarul SUA, a declarat luna trecută Piero Cipollone, membru în board-ul executiv al Băncii Centrale Europene.

Trump a declarat că "va promova dezvoltarea şi creşterea pe plan global a monedelor digitale stabile legale şi legitime, susţinute de dolar", ca parte a unei strategii cripto mai ample prezentată într-un ordin executiv emis joi. Ordinul executiv al lui Trump interzice Rezervei Federale a SUA (Fed) să emită o monedă digitală a băncii centrale (CBDC).

Cipollone a explicat că decizia SUA va ajuta la ademenirea unui număr mai mare de clienţi departe de bănci şi va consolida decizia BCE de a lansa ca răspuns propria monedă digitală.

"Cred că aici cuvântul cheie este pe plan global (în ordinul executiv a lui Trump). Această soluţie, ştim toţi, va dezintermedia şi mai mult băncile, ele vor pierde comisioane, clienţi...De aceea avem nevoie de un euro digital", a declarat Cipollone la o conferinţă în Frankfurt.

Monedele digitale stabile funcţionează în mod similar cu fondurile de pe piaţa monetară, oferind expunere la ratele dobânzilor pe termen scurt în orice monedă oficială - aproape întotdeauna dolarul SUA. În contrast, un euro digital va fi în mod esenţial un portofel online garantat de BCE dar operat de firme, cum ar fi băncile, şi ar permite cetăţenilor, chiar şi celor care nu au un cont bancar, să facă plăţi. Deţinerile vor fi limitate probabil la câteva mii de euro şi nu vor fi recompensate.

Nigeria, Jamaica şi Bahamas au lansat deja monede digitale şi încă 44 de ţări, inclusiv Rusia, China, Australia şi Brazilia derulează proiecte pilot, conform think tank-ul Atlantic Council.