Studiu Deloitte: cheltuielile cu apărarea vor depăși 3% din PIB-ul statelor membre UE până în 2040

Cheltuielile pentru apărare sunt estimate să ajungă la cel puțin 3% din produsul intern brut al statelor membre ale Uniunii Europene până în 2040, pe fondul escaladării provocărilor de securitate, care impun un efort bugetar sporit, arată studiul Deloitte “The Future of Defense 2040. Four scenarios for Europe's future security architecture”. În 2025, bugetele de apărare ale statelor membre UE au ajuns la 2,1% din PIB (aproximativ 381 de miliarde de euro), potrivit celor mai recente date ale European Defence Agency.

Pe lângă creșterea cheltuielilor cu apărarea, o altă tendință identificată de studiu, având în vedere evoluția demografică, este criza de personal militar. Armatele profesioniste întâmpină deja dificultăți în atingerea efectivelor necesare, ceea ce va determina o regândire fundamentală a modelului de funcționare a acestora.

Automatizarea și inteligența artificială (artificial intelligence - AI) sunt, de asemenea, printre tendințele subliniate de studiu. AI va juca un rol central în eficiența operațională a forțelor de apărare, iar automatizarea are potențialul de a crește viteza și eficiența forțelor armate, însă liderii din domeniu analizează atent beneficiile integrării acestor tehnologii, în raport cu implicațiile etice și cu riscurile legate de dependența de furnizori externi de tehnologie.

Totodată, spațiul cosmic devine un nou câmp de luptă, arată studiul. Sateliții sunt deja critici pentru comunicații și identificarea țintelor, astfel că, în lipsa dezvoltării unor capabilități spațiale proprii, forțele armate europene sunt expuse unor vulnerabilități semnificative în conflictele contemporane.

Studiul atrage atenția că lanțurile critice de aprovizionare devin, tot mai clar, o chestiune de securitate națională, mai ales în cazul semiconductorilor și al metalelor sau mineralelor rare, și cu atât mai mult atunci când sursele de aprovizionare sunt concentrate în regiuni care pot deveni instabile sau ostile.

O altă tendință subliniată de studiu este necesitatea ca societatea să preia o responsabilitate mai mare în apărarea națională - de la securitatea digitală personală, la utilizarea gândirii critice pentru combaterea activă a dezinformării.

Studiul analizează patru scenarii posibile pentru 2040, care iau calcul diverse niveluri de integrare europeană (versus suveranitatea națională) și diverse tipuri de domenii de conflict - convenționale versus noi (cibernetic, spațial) - și formulează recomandări pentru fiecare categorie de actori. Indiferent de scenariul care se va materializa, factorii de decizie ar trebui să construiască structuri instituționale flexibile, care să permită acțiunea atât la nivel național, cât și european, coordonat, și care să asigure faptul că deciziile de apărare respectă valorile democratice și sunt transparente, indică studiul. De asemenea, companiile europene ar trebui să investească în sisteme adaptabile și să identifice dependențele de furnizori străini, explorând extinderea în domenii precum producția de drone, comunicații securizate sau sisteme de țintire bazate pe AI. Iar în ceea ce privește forțele armate, acestea ar trebui să se pregătească și pentru amenințări hibride. 

Studiul utilizează o metodologie complexă de modelare a scenariilor bazată pe un proces amplu care combină interviuri cu experți din domeniul apărării și al sectorului public cu analiza a 90 de factori de influență de ordin social, tehnologic, economic, de mediu și politic.