Tendințe pe piața valutară care vor influența companiile românești în 2024

În 2023, România are ca principali parteneri comerciali țări din zona euro a Uniunii Europene, cum ar fi Germania, Italia și Franța, dar și țări din Europa Centrală și de Est cu monede proprii, cum ar fi Polonia, Ungaria și Bulgaria. De asemenea, China reprezintă un partener important. Fiecare dintre aceste țări are propria dinamică economică și monetară.

În 2024, în contextul anticipării unei reveniri a volatilității valutare, chiar și cele mai mici fluctuații ale cursurilor de schimb pot avea un impact semnificativ asupra marjelor de profit ale companiilor de comerț din România. Aceste schimbări le pot afecta performanța financiară și competitivitatea pe piețele internaționale. Prin urmare, devine esențial pentru companiile de import-export să înțeleagă, să prevadă și să se protejeze împotriva fluctuațiilor valutare în această perioadă economică dificilă.

„Ne așteptăm ca piețele valutare să revină la condiții volatile în 2024, pe fondul mai multor factori, precum conflictul din Ucraina, potențiala criză în Orientul Mijlociu și incertitudinea legată de inflație. Este important de subliniat faptul că fluctuațiile valutare nu afectează doar marile corporații. Impactul se poate resimți la nivelul întreprinderilor de toate dimensiunile, inclusiv IMM-uri locale implicate în comerțul transfrontalier. Din acest motiv, antreprenorii, directorii generali și directorii financiari ar trebui să rămână vigilenți în privința factorilor care influențează piața și să ia decizii bine informate privind gestionarea riscurilor”, afirmă Johan Gabriels, Director Regional pentru Europa de Sud-Est la iBanFirst.

Pentru IMM-urile românești care fac comerț internațional, volatilitatea de pe piața valutară poate prezenta o serie de provocări, cum ar fi:

●        Creșterea costurilor: fluctuațiile monetare pot face dificilă estimarea costurilor pentru companiile de import - export.

●        Venituri reduse: Companiile de import-export ar putea înregistra venituri mai mici, ceea ce poate duce la o reducere a cotei de piață și a profiturilor.

●        Creșterea incertitudinii: Aceasta poate complica procesul de luare a deciziilor privind investițiile și planificarea viitorului afacerii.

●        Impact asupra reputației: Volatilitatea valutară poate afecta capacitatea companiilor de a-și onora angajamentele contractuale și, implicit, reputația lor.

Companiile românești de import-export pot lua o serie de măsuri pentru a atenua impactul provocat de volatilitatea pieței valutare, cum ar fi:

●        Monitorizarea periodică a piețelor valutare pentru a fi la curent cu cele mai recente tendințe. Această practică le va permite IMM-urilor locale să identifice riscurile potențiale și să adopte măsurile potrivite.

●        Dezvoltarea unui plan de gestionare a riscului valutar pentru diminuarea riscurilor asociate fluctuațiilor valutare. Acest plan ar trebui să includă o strategie de hedging împreună cu alte instrumente de gestionare a riscurilor.

●        Consultarea unui specialist care să le ajute să elaboreze și să pună în aplicare un plan eficient de gestionare a riscului valutar.

Analiștii iBanFirst anticipează o ușoară depreciere a leului în raport cu euro în 2024. Cel mai probabil leul va rămâne sub presiune pe fondul conflictului din Ucraina și a impactului acestuia asupra economiei europene. Evoluția leului va fi, de asemenea, influențată de politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR), dar și de alți factori, precum condițiile economice globale și deciziile de investiții ale investitorilor străini.

Deși cursul EUR/RON are o tendință ascendentă, analiștii estimează că perechea valutară se va tranzacționa sub valoarea de 5,00 în prima jumătate a anului 2024. Acest lucru se datorează faptului că BNR are o toleranță limitată pentru deprecierea RON, mai ales având în vedere reformele bugetare în curs de desfășurare, care ar putea avea un impact moderat asupra inflației. iBanFirst estimează, de asemenea, o creștere a cursului EUR/RON de la 5,00 la 5,02 lei pentru un euro în cadrul prognozei pe 12 luni.

„Leul românesc este o monedă relativ lichidă. Potrivit Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), rulajul mediu zilnic al leului pe piața valutară a fost de 9 miliarde de dolari în 2022. Acest lucru plasează moneda națională printre primele 20 cele mai tranzacționate și mai lichide monede din lume”, afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.

Din perspectivă economică, euro rămâne în continuare prea scump față de dolar. În opinia analiștilor de la iBanFirst, valoarea corectă a monedei unice este în jurul valorii de 1,05-1,03 USD. Contrar consensului pieței, iBanFirst exclude o depreciere semnificativă a dolarului american în 2024. Opinia se bazează pe faptul că economia SUA continuă să performeze bine și, deși ar putea să-și încetinească ritmul în acel an, nu se previzionează o recesiune. Chiar dacă se așteaptă ca Fed să reducă dobânzile pentru prima dată în primul trimestru al anului 2024, analiștii iBanFirst estimează că pauza de politică monetară va fi mai lungă decât se anticipa inițial, menținând atractivitatea randamentelor reale din SUA. Deteriorarea economiei globale ar trebui să susțină, de asemenea, valoarea dolarului, deoarece acesta este considerat o monedă sigură în perioade de incertitudine.

Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului 2023 și privim spre 2024, în ciuda incertitudinilor persistente din economia globală, există câțiva indicatori care pot oferi semnale cu privire la evoluția pieței valutare în anul următor.

●        O nouă criză energetică, mai ales dacă situația geopolitică din Orientul Mijlociu continuă să se deterioreze. În acest moment, amploarea crizei nu este la fel de gravă ca cea de anul trecut.

●        Revenirea stagflației în Europa, având în vedere că datele recente arată o creștere economică slabă și rate ale inflației mai ridicate decât se anticipa în țări precum Germania și Franța. Situația din UK este, de asemenea, îngrijorătoare.

●        Riscul crescut de recesiune în zona euro, determinat de întârzierea redresării economice post COVID, de criza energetică prelungită și de politica monetară restrictivă.

Raportul complet este disponibil aici.

Fintechul este susținut financiar de banca franceză de investiții Bpifrance, de liderii europeni în investiții de capital de risc Elaia și Xavier Niel, precum și de fondul de investiții american Marlin Equity Partners. Ca instituție de plată reglementată de Banca Națională a Belgiei, iBanFirst are autorizația de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene.