Burduja: Măsurile pe care le vom lua, din 2025, vor trebui să subvenţioneze preţul la energie şi gaze doar la consumatorii vulnerabili

Măsurile pe care le vom lua după 1 aprilie 2025 vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"Noi ne dorim să fie un impact cât mai mic. Este posibil ca pentru consumatorii cu un consum de peste 300 de KWh pe lună să se ieftinească facturile, ca urmare a ridicării acestor constrângeri din prezent, dar pentru cei care se încadrează la sub 100 KWh/lună e adevărat că, fără măsuri de subvenţionare, de compensare a preţului, facturile ar putea să crească. Măsurile de după 1 aprilie vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil. Dacă în prezent un consumator de până la 100 KWh/lună pe lună are o factură la curent de aproximativ 45 lei, probabil că este un cost totuşi suportabil. Deci, atâta timp cât aceste facturi nu vor creşte, cred că ne vom fi făcut datoria", a precizat Burduja.

Acesta a subliniat că, în prezent, se lucrează într-un grup de lucru interministerial la nivelul Guvernului pentru a defini "foarte bine consumatorul vulnerabil în sectorul energetic", iar acesta să poată primi un sprijin din partea statului, astfel încât facturile lunare să fie suportabile.

Burduja a adăugat că tot la nivel de Guvern se lucrează şi la un set de măsuri pentru marii consumatori de energie, în condiţiile în care unii dintre acestea şi-au exprimat intenţia de a pleca din România după liberalizarea pieţei de energie.

"Am fost la Alba recent şi am discutat şi cu IPEC (producător de ceramică - n. r.) şi cu alţi mari consumatori de energie. Noi vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a păstra aceste companii româneşti în România, pentru că ele înseamnă locuri de muncă, dezvoltare, salarii. Înseamnă, de fapt, competitivitatea economiei româneşti şi ea depinde într-adevăr şi de preţul energiei electrice şi gazelor. (...) Ne gândim la un set de măsuri pentru aceste companii. Sigur că statul român are şi în prezent scheme de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pe an pentru marii consumatori de energie. Nu cred că IPEC este printre beneficiari, dar sunt beneficiari din judeţul Alba în funcţie de codurile CAEN, aşa cum s-a definit această schemă. Acolo unde nu se aplică, va trebui să găsim alte măsuri", a spus Burduja.

În ceea ce priveşte producţia de energie verde, şeful de la Energie a susţinut că este important pentru sistemul energetic naţional să dezvoltăm nu doar zona de fotovoltaice, ci şi pe cea hidro şi nuclear, iar în ultima perioadă se fac investiţii în acest sens.

"Energia verde, în principiu, este producţie intermitentă, deci avem producţie când bate soarele, când bate vântul şi dacă avem şi baterii, sigur că putem beneficia şi în afara acestor intervale orare în care avem soare sau vânt, dar nu este o soluţie pentru întreg sistemul energetic naţional. De aceea, este important să continuăm să terminăm hidrocentralele. S-a început înainte de 1989 şi sper să facem anul acesta o premieră la Răstolniţa, în judeţul Mureş. Suntem aproape de obţinerea avizului de mediu. Discutăm de câteva zile până la câteva săptămâni când acest lucru se va întâmpla şi asta ne va permite să terminăm acea lucrare. Avem grupuri pe gaz, pentru că şi aceasta este producţie în bandă, vorbim de Işalniţa, de Turceni, de Mintia. Sigur că avem undeva la 3.500 de megawaţi proiecte pe gaz în România şi CET-uri modernizate la Arad, la Râmnicu Vâlcea, Craiova, cel mai mare dintre ele, care încă este pe cărbune", a arătat ministrul.

De asemenea, în opinia acestuia, energia nucleară este marele pariu nu doar al României, ci şi al omenirii, pentru că este o formă de energie curată.

"Noi avem o istorie de 50-60 de ani în spate, în care am ales corect, am ales o soluţie occidentală şi, spre deosebire de toţi vecinii, nu depindem de Federaţia Rusă nici pentru combustibil, nici pentru echipamente, nici pentru expertiză. Avem propriul nostru sector nuclear. Cele două proiecte mari, Reactoarele 3 şi 4, sunt în grafic şi ne dorim în septembrie să vă dăm o veste foarte bună pentru cel mai important contract, iar, odată cu această semnare, proiectul intră pe un drum fără întoarcere. Se va face şi proiectul reactoarelor modulare mici (Small Modular Reactors - SMR) de la Doiceşti, unde România poate fi printre primele ţări din lume cu asemenea tehnologie. De principiu, în 2029, ar trebui să fie pus în funcţiune primul modul din cele şase, iar fiecare modul are 77 de megawaţi", a concluzionat Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei a fost prezent sâmbătă în cătunul Peste Valea Bistrii, lângă oraşul Câmpeni, din judeţul Alba, la o casă unde a fost montat un panou fotovoltaic.