ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Burduja: Proiectul hidrocentralei Surduc-Siriu se va finaliza

12 Iunie 2025   |   Agerpres

Declic a anunţat miercuri, printr-un comunicat, că Tribunalul Cluj a admis, în parte, acţiunea Declic prin care a cerut demolarea tuturor lucrărilor realizate în cadrul proiectului "Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu. Treapta Surduc Nehoiaşu, Baraj Surduc".

 
 
Tribunalul nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu, iar acest proiect se va finaliza, deoarece astfel de grupuri sunt flexibile şi pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump, transmite ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"Nu demolăm niciun baraj! De fapt, instanţa ne-a dat dreptate la Surduc-Siriu. Ieri a fost propagată o ştire falsă: "România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu!" Doar că asociaţia Declic minte de îngheaţă râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu şi nici nu putea dispune aşa ceva. Dimpotrivă - cererea Declic privind demolarea a fost respinsă. Ce s-a întâmplat cu adevărat? În dosarul 3757/117/2022, Declic a cerut instanţei să oblige statul român şi Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc-Siriu, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi, unul dintre obiectivele de investiţii pe care am reuşit să le deblocăm în aceşti doi ani la Ministerul Energiei. Declic nu a cerut doar anularea unei autorizaţii, ci desfiinţarea fizică a investiţiei! Tribunalul Cluj a respins această solicitare", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.


El a explicat că instanţa a admis o excepţie de nelegalitate privind autorizaţia de construire din 2009, dar această excepţie este doar un instrument procedural şi permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual (autorizaţia), doar pentru a putea judeca fondul problemei, fără a fi influenţat de respectivul act.

"Ceea ce a şi făcut şi ne-a dat nouă, în fapt românilor care merită energie sigură, ieftină şi curată, câştig de cauză. Pe scurt: instanţa a spus că, chiar dacă autorizaţia de construire ar fi nelegală, nu există temei pentru demolarea hidrocentralei. Asta este esenţa sentinţei. Nelegalitatea invocată este veche, ţine de un acord de mediu din 2009, declarat şi acela nelegal pe cale de excepţie - pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor şi că râul Bâsca Mare "ar fi secat". O aberaţie tehnică transformată în pretext militant. Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanţa, în cunoştinţă de cauză, a zis limpede: nu, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic - lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului faţă de finalizarea investiţiei. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiştii Declic spun că au câştigat o excepţie, pe fond au pierdut. Şi asta contează", a precizat Sebastian Burduja.

Potrivit acestuia, proiectul vizează o investiţie de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată iniţial să genereze 228 MW energie verde - o hidrocentrală finalizată în proporţie de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic naţional şi care va şi preveni inundaţiile în judeţele Covasna şi Buzău. Barajul e în judeţul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanţul hidroenergetic Nehoiaşu II.

"Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producţia naţională şi locurile de muncă din zonă. Cât despre propaganda cu "ultimul râu sălbatic", vă reamintesc: avem mii de kilometri de ape neamenajate în România. Dar avem doar câteva proiecte strategice în derulare. Iar cel de la Surduc-Siriu se va finaliza. Observăm că Declic şi alte 2-3 asociaţii de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700 MW, iar astfel de grupuri sunt flexibile, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investiţiile sunt vitale pentru o energie sigură şi facturi mai mici. (...) Hidrocentrala Surduc-Siriu va fi finalizată. Cu respectarea mediului, pentru generaţiile următoare", a punctat ministrul Energiei.

Declic a anunţat miercuri, printr-un comunicat, că Tribunalul Cluj a admis, în parte, acţiunea Declic prin care a cerut demolarea tuturor lucrărilor realizate în cadrul proiectului "Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu. Treapta Surduc Nehoiaşu, Baraj Surduc".

Procesul a început în anul 2022, când Declic a chemat în judecată Hidroelectrica şi preşedintele Consiliului judeţean Covasna. Asociaţia Declic a solicitat obligarea Hidroelectrica la emiterea autorizaţiei de desfiinţare pentru AHE Surduc Siriu, demolarea tuturor lucrărilor şi obligarea acesteia la restabilirea situaţiei anterioare pe propria cheltuială.

"Sentinţa civilă a Tribunalului Cluj reprezintă o premieră: instanţa a decis că barajul Surduc, din Buzău, construit pe râul Bâsca Mare, parte a proiectului hidroenergetic Nehoiaşu II, nu îndeplineşte condiţiile legale şi ecologice necesare pentru a putea fi continuat. Proiectul hidrocentralei Nehoiaşu II, care include un baraj pe râul Bâsca Mare, la Surduc, a fost aprobat în 1981, însă nu a fost finalizat în perioada regimului comunist. După 1989, în ciuda riscurilor evidente pentru mediu şi a ineficienţei dovedite a hidrocentralei, Hidroelectrica a insistat pentru continuarea lucrărilor. Declic, în urma unei serii de procese, a obţinut, pe rând, anularea acordului de mediu şi a autorizaţiilor de construire emise în mod nelegal. Argumentul conform căruia barajul Surduc ar fi contribuit semnificativ la independenţa energetică a României este nejustificat. Capacitatea hidroenergetică estimată a hidrocentralei Nehoiaşu II pe care o deserveşte ar fi reprezentat doar aproximativ 0,03% din totalul potenţialului energetic al ţării, un procent insignifiant, având în vedere necesităţile energetice ale României şi resursele disponibile din surse mai sustenabile şi mai puţin dăunătoare mediului. Mai mult, la consultarea publică de la Zaton reprezentanţii Hidroelectrica au recunoscut că hidrocentrala ar funcţiona doar 3-4 luni pe an", se menţiona în comunicat.

Sursa citată subliniază că Decizia Tribunalului Cluj, prin care a fost admisă în parte cererea Declic, nu este definitivă.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 274 / 9888
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
ANALIZĂ | Gabriel Resources a deschis o procedură de anulare a hotărârii ICSID prin care Tribunalul arbitral a respins cererea de peste 3 mld. USD privind controversatul proiect minier de la Roșia Montană, iar România a răspuns cu un Contramemoriu care demontează acuzațiile și atacă frontal strategia reclamanților. Dacă statul ar pierde, impactul ar fi devastator pentru finanțele publice și ar compromite rezultatele măsurilor pe care guvernul Bolojan încearcă să le implementeze
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Ana-Maria Baciu, avocatul din România cu cele mai multe nominalizări la gala Legal 500 CEE Awards 2025: Intellectual Property Lawyer of the Year, Romania Lawyer of the Year și CEE Partner of the Year. Astfel de validări contribuie nu doar la consolidarea brandului său personal, ci și la repoziționarea avocaturii de business din România ca un partener credibil, capabil să ofere consultanță sofisticată clienților internaționali
Filip & Company a asistat statul român prin Ministerul Finanțelor în contractarea unor plasamente private sub forma de împrumuturi în valoare de peste 2 miliarde de euro | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
Ce case de avocatură se bat pentru titlul de Law Firm of the Year în România la gala Benchmark Litigation Europe Awards 2025 | Sorina Olaru, Octavian Popescu, Dan Cristea și Cosmin Vasile, printre avocații aflați pe lista scurtă pentru titlul de titlul de Litigator of the Year. Emil Bivolaru (partener NNDKP), nominalizat și la categoria Central & Eastern Europe Litigator of the Year
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale investiționale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj UNCITRAL și ICSID | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate, pentru 4 ani, cu cel mult 4 firme pentru fiecare lot
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
ITR EMEA Tax Awards 2025 | Băncilă Diaconu și Asociații, Popescu & Asociații, CMS și Schoenherr concurează pentru titlul ”Firma anului în România în domeniul taxelor”. Popescu & Asociații are două nominalizări în jurisdicția locală și este, alături de NNDKP, pe lista scurtă pentru distincția ”Firma anului în dispute fiscale”. TZA, printre finaliste în competitia pentru ”Transfer Pricing Firm of the Year”
Bondoc & Asociații acordă asistență pentru 5 proiecte eoliene și solare în cadrul celei de-a doua licitații CfD din România | Echipa a fost coordonată de Cosmin Stăvaru (Partener), susținut de Raluca Catargiu (Senior Associate)
Bulboacă & Asociatii caută un Avocat Colaborator pentru Echipa de Tranzacții de Elită (Corporate ̸ M&A)
Bulboacă & Asociatii caută avocați apecializați în Drept Bancar & Finanțări | Practica Noastră de Referinţă
LegiTeam: Lawyer - Pharma & Regulatory and Public Procurement Team | GNP Guia Naghi and Partners
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...