Cosmin Marinescu (viceguvernator BNR): Cele mai importante economii bugetare le putem face câștigând credibilitate, prin măsuri clare și coerente

Cele mai importante economii bugetare pot fi făcute câștigând credibilitate prin măsuri clare și coerente, iar prin adoptarea unui pachet credibil de consolidare fiscală dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, consideră Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României. 

''Din păcate, nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale. În ultimă instanță, dincolo de poziții de principiu sau de modele fiscale consacrate, ceea ce contează acum este obținerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie credibil și eficient. În acest sens, sunt de părere că cele mai importante economii bugetare le putem face câștigând credibilitate prin măsuri clare și coerente. Prin adoptarea unui pachet credibil de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice'', a scris Cosmin Marinescu pe site-ul propriu. 

El a subliniat că trebuie privit și dincolo de problema deficitului bugetar, deoarece România a atins un prag de maturitate economică ce ne-ar putea permite ''să facem saltul către un nou nivel de ambiție și viziune de dezvoltare'', însă este nevoie de regândirea politicilor publice, asigurând consecvent disciplină financiară și responsabilitate fiscală.

Cosmin Marinescu a explicat, într-un interviu acordat Forbes, că deficitul bugetar și deficitul de cont curent sunt actualmente problema critică a României, iar evaluările fiscale arătau, cu mai mult timp în urmă, că 2025 va fi anul corecțiilor bugetare.

''Îngrijorătoare, dar și surprinzătoare, este însă anvergura necesară a ajustărilor, având în vedere că România convenise deja cu Comisia Europeană un parcurs de consolidare bugetară prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu, care asumă ținta de deficit bugetar de 7% din PIB pentru 2025. Chiar și această țintă de 7% părea optimistă la momentul construcției bugetare. Atât Consiliul fiscal, cât și alte evaluări tehnice independente estimau un deficit realist în jurul a 7,7% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale din PIB peste nivelul asumat. Acum, însă, problema severă cu care ne confruntăm este că evaluările din ultimele săptămâni indică un gap al deficitului de circa 30 de miliarde lei, care înseamnă 1,5 puncte procentuale din PIB, deci dublu față de estimările inițiale'', a precizat Cosmin Marinescu, în interviu.

El a adăugat că trebuie stopat definitiv acest modus vivendi de construcție bugetară pe bază de proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, care alterează deficitul, generează ulterior corecții majore și subminează credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare.

''Tocmai de aceea trebuie să primeze calitatea și sustenabilitatea politicilor publice, care să abandoneze tentațiile populiste de a oferi doar beneficii - adesea pe termen scurt, ignorând costurile acestora - de regulă pe termen lung, adică nota de plată pe care cineva o plătește până la urmă'', a punctat oficialul BNR.

În opinia sa, provocările anului 2025 vizează în principal trei aspecte: calitatea construcției bugetare, care explică acum amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată prin construcția bugetară de 7% din PIB; momentul ajustării bugetare, care reduce aplicarea măsurilor de corecție pentru doar jumătate de an, deci diminuează impactul acestora pentru anul curent; creșterea economică din 2025, care a fost deja revizuită negativ la 1,4%, inclusiv pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condițiile în care bugetul anului curent fost construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată, de 2,5%, în timp ce unele prognoze internaționale erau chiar mai optimiste.

Marinescu a semnalat că nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale.

''Măsurile propuse pentru consolidarea fiscală au fost intens dezbătute, atât între reprezentanții partidelor politice cât și în spațiul public. În ultimă instanță, dincolo de poziții de principiu, dincolo de modele fiscale consacrate, ceea ce contează este obținerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie implementat coerent și credibil. Acum, întrebarea esențială este cum facem consolidare fiscală fără să afectăm major creșterea economică. În acest sens, compoziția pachetului de consolidare fiscală trebuie gândită pentru a evita efecte recesioniste severe, fie ele directe sau anticipate'', a punctat el.

Astfel, Cosmin Marinescu consideră ''pe deplin justificată'' prioritatea acordată măsurilor de reducere a cheltuielilor, însă acestea trebuie să se bazeze pe reforme structurale, bune practici administrative și creșterea calității serviciilor publice.

''Excesele bugetare nu corespund doar unor situații punctuale, ci ilustrează un sistem administrativ rămas în urmă față de cerințele unei economii moderne și digitalizate. Cu toate acestea, sunt multe zone administrative în care, dacă începi să tai contabil și nu te uiți la efectele pe termen mediu și lung, riști să amplifici probleme structurale, să afectezi servicii publice esențiale, să generezi disfuncționalități sau riscuri reputaționale. Indiferent de efortul care vizează ajustarea cheltuielilor bugetare, obiectivul creșterii ponderii veniturilor fiscale în PIB trebuie să rămână prioritar pe termen mediu și lung'', a precizat viceguvernatorul BNR.

Potrivit sursei citate, cele mai importante economii pot fi făcute câștigând credibilitate prin măsuri clare și eficiente, ceea ce se va transfera în scăderea costurilor la care România se finanțează. De exemplu, a spus el, față de cheltuielile cu dobânzile de aproape 30 de miliarde lei în 2023, în anul 2024 s-a cheltuit cu dobânzile peste 36 de miliarde lei, iar în 2025 se prefigurează deja dobânzi de peste 46 de miliarde lei.

''Estimez faptul că, urmare a adoptării unui pachet ferm de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice'', a afirmat Marinescu.

El a adăugat că, în prezent, piețele financiare, investitorii instituționali, agențiile de rating și partenerii externi - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional - privesc România prin prisma credibilității acestor măsuri, care trebuie să exprime voință politică și capacitate de reformă.

În opinia lui Cosmin Marinescu, riscurile legate de întârzierea sau aplicarea parțială a măsurilor fiscale, sunt multiple și de natură sistemică, iar o eventuală retrogradare a ratingului de țară nu este un exercițiu abstract sau formal, ci ar avea consecințe economice imediate: creșterea bruscă a costurilor de finanțare a datoriei publice, a dobânzilor la care se împrumută inclusiv sectorul privat, scăderea încrederii investitorilor, restrângerea accesului la fondurile europene - care sunt o sursă majoră de investiții și dezvoltare.

Totodată, întârzierea consolidării fiscale riscă să pună presiune pe capacitatea statului de a finanța în mod ordonat deficitul bugetar și serviciul datoriei publice.

''Relevante sunt și turbulențele provocate recent pe piața financiară locală de contextul electoral, ce au generat mari incertitudini și au antrenat ieșiri substanțiale de capitaluri, sub diverse forme. În acest context, rezervele valutare ale României au scăzut, cu circa 6,8 miliarde euro pe parcursul lunii mai. Deși o depreciere a leului ar putea contribui la corectarea dezechilibrelor externe, pe termen scurt, aceasta ar intensifica presiunile inflaționiste și ar eroda și mai mult veniturile reale ale populației'', a punctat oficialul BNR.

Acesta consideră că România va avea mult de câștigat dacă vor exista ambiția și consensul necesar pentru o reorganizare administrativ-teritorială modernă, nu doar pentru a realiza economii bugetare și a crește eficiența actului administrativ, ci ca factor instituțional de convergență și dezvoltare regională la nivel de țară.