Gheorghiu: România are obligaţii europene care, pentru prima dată în istorie, o forţează să se mişte înainte, nu înapoi

Aceasta a susţinut, totodată, că digitalizarea trebuie să reprezinte o infrastructură de încredere între cetăţean şi stat.

"Când am preluat mandatul am găsit un stat care nu ştia exact ce softuri are, ce platforme deţine, nu avea o libertate clară a acestor lucruri şi astăzi avem un început. Nu am finalizat procesul. De săptămâna viitoare intră în producţie, avem un proiect în PNRR, această aplicaţie care va face o actualizare zilnică a tuturor softurilor pe care o autoritate publică, locală, centrală sau orice altă instituţie publică le achiziţionează, astfel încât România să ştie unde este. (...) digitalizarea este o infrastructură de încredere între cetăţean şi stat. Pentru asta am lansat fără hârtie.gov.ro. În două luni, peste 4.000 de oameni ne-au transmis durerile lor, suferinţele lor în relaţia cu statul. Am început să ascultăm. Nu e mult, dar e un început de conversaţie pe care statul român nu o avusese niciodată cu cetăţenii săi", a explicat reprezentanta Guvernului.

Potrivit sursei citate, administraţiile publice nu se transformă printr-un discurs sau printr-o aplicaţie, ci atunci când încep să schimbe reflexele şi obiceiurile unui întreg sistem.

"Din acest moment nu mai aveţi nevoie de certificatul de naştere la fiecare interacţiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărţii de identitate. Cred că doar la prima, dacă nu greşesc. Prima dată când faceţi cartea elegantă de identitate vă trebuie certificatul de naştere pentru a se asigura autorităţile că au datele corecte. Din acest moment nu mai este nevoie. Nu mai e nevoie de certificatul de căsătorie, nu mai e nevoie de certificatul de deces al partenerului. Schimbarea datelor din cartea de identitate se face automat, iar de la 1 iulie Casa de Pensii va fi o cu totul altă instituţie. Acolo e un proiect amplu de digitalizare şi am avut o colaborare foarte bună. Paşi mici, ştiu, dar pentru omul care nu mai face drumurile astea la ghişeu, pentru un document pe care statul îl are deja, cred că e un pas important. Administraţiile nu se transformă, însă, printr-un discurs sau printr-o aplicaţie, ci se transformă când încep să schimbi reflexele şi obiceiurile unui întreg sistem", a menţionat Oana Gheorghiu.

În viziunea vicepremierului interimar, tehnologia a ajuns în punctul în care un stat poate face ceea ce n-a făcut în 30 de ani, "un stat în care cetăţeanul poate să interacţioneze cu administraţia de oriunde ar fi".

"România are toate ingredientele pentru a profita de acest moment. Are cea mai valoroasă industrie de software din regiune, are o generaţie tânără care ştie cum arată normalitatea. Are obligaţii europene care pentru prima dată în istorie o forţează să se mişte înainte, nu înapoi şi are în această sală oameni care pot face diferenţa. Avem un roadmap, documentele sunt publice, direcţiile sunt clare. Datele publice nu mai pot fi retrase printr-un vot în Parlament, iar presiunea pe care transparenţa o creează, această presiune lentă, constantă, irezistibilă, va produce în cele din urma declicuri. Nu mâine, poate nu peste un an, dar se va întâmpla... Pentru că politicienii actuali se luptă cu inevitabilul, iar inevitabilul are întotdeauna mai multă răbdare decât orice politician. România a început, în sfârşit, să vadă mai limpede. Sunt oameni care s-au săturat să aştepte şi au creat propriile platforme prin care analizează datele companiilor de stat, ale instituţiilor locale sau centrale. Lucrul acesta nu poate fi oprit. Un popor care încearcă să vată mai limpede nu mai poate fi întors complet în întuneric", a afirmat Gheorghiu.

Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) organizează, marţi, cea de-a treia ediţie a ANIS International Summit 2026, în cadrul căreia va fi abordat punctul critic în care se află economia şi industria IT&C din România, în tranziţia către un model bazat pe inovare, produse şi valoare adăugată.