România ar putea deveni prima ţară de la Marea Neagră care demarează producţia de energie eoliană offshore (ministru)

România are perspective de a deveni prima ţară de la Marea Neagră care demarează producţia de energie eoliană offshore iar ţinta este ca, până în 2032, românii să beneficieze de energia produsă în Marea Neagră, cu o putere instalată de minimum 3GW, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

La reuniunea Global Offshore Wind Alliance (GOWA), de la New York, Sebastian Burduja a discutat despre integrarea României în clubul ţărilor care produc sau vor produce energie eoliană offshore.

"Colaborăm îndeaproape cu parteneri internaţionali precum Departamentul de Stat al SUA şi Comisia Europeană pentru a face paşii necesari dezvoltării acestui sector, important pentru securitatea energetică a ţării noastre şi a întregii regiuni. Am subliniat perspectivele de a deveni prima ţară de la Marea Neagră care demarează producţia de energie eoliană offshore. Ţinta noastră, inclusă şi în Strategia Energetică la care lucrăm, este ca până în 2032 românii să beneficieze de energia produsă în Marea Neagră, cu o putere instalată de minim 3GW", a scris miercuri ministrul Energiei, pe Facebook.

El a precizat că unul dintre lucrurile cele mai importante "în acest mandat" a fost adoptarea legii pentru producţia de energie eoliană în Marea Neagră. "Într-adevăr suntem pe radarul marilor investitori din lume, având în vedere şi studiul Băncii Mondiale, care arată că România ar avea un potenţial uriaş de până la 76GW în centrale eoliene în Marea Neagră", a precizat Burduja.

Ministrul de resort a mai arătat că, în 2025, Guvernul şi-a propus să finalizeze studiul privind amplasamentele optime pentru turbinele eoliene offshore, asigurând atât eficienţa energetică, cât şi respectarea standardelor de protecţie a mediului.

"De asemenea, am evidenţiat eforturile noastre de a construi reţele moderne şi flexibile, capabile să integreze atât energia eoliană, cât şi energia nucleară. Menţinerea echilibrului în sistemul energetic naţional este o prioritate, iar modernizarea infrastructurii reprezintă cheia pentru atingerea acestui obiectiv", a mai afirmat Burduja.

Conform acestuia, la reuniune a vorbit şi despre lansarea primei licitaţii pentru Contractele pentru diferenţă, care vizează finanţarea noilor capacităţi de producţie de energie regenerabilă. "Acesta este un alt jalon din PNRR pe care l-am atins. În acest an vom finanţa 1.500 MW, urmând să adăugăm încă 3.500 MW anul viitor", a menţionat Burduja.

Ministrul Energiei a arătat că România îşi propune să-şi asigure securitatea şi independenţa energetică şi să devină un lider pe piaţa europeană a energiei regenerabile. "Avem resursele şi, mai ales, viziunea necesară pentru a valorifica oportunităţile care ne stau în faţă. Trebuie doar să continuăm", a încheiat Burduja postarea sa.