Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind pensiile magistraților

Guvernul și-a angajat marți răspunderea în Parlament pentru legea privind pensiile magistraților. 

În plenul reunit, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților îndreaptă o inechitate socială, dar, în același timp, creează premisele unui sistem de pensii sustenabil și răspunde unui angajament luat de țara noastră prin PNRR. 

'Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ', a afirmat Bolojan.  

El a menționat elementele importante ale proiectului. 

'În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani', a explicat Bolojan.

Acesta a punctat că proiectul răspunde și unui angajament asumat de România prin PNRR. 

Marți dimineață, Guvernul a aprobat, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraților, fără amendamente.

'Au fost analizate în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului amendamentele depuse de senatori și deputați. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi - 6 amendamente, urmează Partidul Alianța pentru Unirea Românilor - 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de Guvern', a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria.

Vinerea trecută, Executivul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul se va aplica și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, precum și magistraților asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Executivul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată. Dacă moțiunea de cenzură nu trece de Parlament, Guvernul nu este demis iar proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat marți că proiectul privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, nu va fi atacat la Curtea Constituțională de partidul său și nici nu va face obiectul unei moțiuni de cenzură.

O eventuală contestare la CCR ar putea să vină din partea Înaltei Curți. Pe 27 noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie. Motivul invocat de Curte a fost că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.