Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă semnalează nereguli pe ordonanţa referitoare la numărul de angajaţi străini

"Garanţia financiară impusă de guvern agenţiilor şi angajatorilor devine o problemă majoră pentru muncitorii străini, deoarece statul o transformă într-un simplu rezervor pentru colectarea amenzilor. Deoarece contestaţia nu suspendă executarea, acest fond ajunge să servească exclusiv bugetului de stat, în loc să asigure protecţia şi drepturile lucrătorilor internaţionali. Este, în esenţă, o manevră de a trage bani rapid, fără bătăi de cap, în timp ce muncitorii străini rămân expuşi şi fără nicio plasă de siguranţă", subliniază liderul patronatului.

Conform PIFM, această măsură este dublată de instituirea unui regim punitiv care ignoră principiile fundamentale de drept. În acest sens, o singură abatere poate duce la pierderea definitivă a dreptului de autorizare, fără avertisment sau gradualitate, fapt ce contravine jurisprudenţei CEDO, care impune garanţii stricte în materia sancţiunilor cu caracter penal. În context, agenţiile devin responsabile patrimonial chiar şi pentru faptele străinului, cum ar fi fuga de la locul de muncă, sau pentru acţiunile angajatorului beneficiar, asupra cărora nu au control legal.

"Sistemul de sancţiuni este complet disproporţionat. La o amendă de 40.000 de lei pe om, o greşeală administrativă pentru 30 de muncitori înseamnă o sancţiune de 1,2 milioane de lei. Nu se iau în calcul cazurile fortuite, agenţiile plătesc pentru orice", consideră Romulus Badea.

De asemenea, proiectul introduce o barieră economică fără precedent prin limitarea numărului de angajaţi străini la media anului anterior raportată la ANAF. Această "aberaţie economică" pedepseşte succesul şi adaptabilitatea companiilor aflate în plină expansiune.

"În forma actuală, proiectul ignoră total impactul asupra micilor antreprenori. Dacă un IMM a avut anul trecut doi angajaţi şi acum ia zece contracte noi, el va putea angaja maximum un singur străin, deşi are nevoie, poate, de 15. Statul impune o limită bazată pe o medie istorică, ignorând complet contextul economic prezent şi contractele comerciale noi", consideră preşedintele PIFM.

O altă prevedere extrem de gravă semnalată este interzicerea accesului străinilor la angajarea pe piaţa agenţilor de muncă temporară (AMT). Această măsură va avea un impact social şi economic imediat, transformând peste noapte angajaţi legali în persoane fără forme de muncă. "Sute de străini angajaţi de AMT vor deveni ilegali, deşi pentru ei se plătesc în prezent impozite şi contribuţii sociale către bugetul statului român", avertizează Romulus Badea.

Pe lângă aceste blocaje legislative, sectorul se confruntă cu un dezastru logistic cauzat de disfuncţionalităţile portalului IGI, arată PIFM. În timp ce contextul geopolitic a crescut deja timpii de transport, statul impune termene de conformare imposibile, punând în pericol zeci de mii de dosare aflate în lucru.

Romulus Badea solicită o perioadă de testare reală pentru noua platformă şi funcţionarea în paralel a sistemelor. "Sunt zeci de mii de dosare blocate pe portalul IGI. Dacă ordonanţa se publică acum cu o perioadă de tranziţie de doar o lună, munca şi banii angajatorilor români se vor duce pe apa sâmbetei. Proiectul OUG nu prevede un termen pentru operaţionalizarea platformei, cum de altfel nu prevede niciun termen în responsabilitatea autorităţilor statului pentru nicio etapa aferentă procesului de imigrare. Pe de altă parte, toate obligaţiile angajatorilor şi agenţiilor depind de aceasta. Fără platformă funcţională, nicio obligaţie prevăzută în aceasta, nu poate fi îndeplinită, ceea ce face ca orice perioadă tranzitorie care nu este condiţionată de operaţionalizarea efectivă a platformei să fie iluzorie. Cerem funcţionarea în paralel a sistemelor şi o perioadă de testare reală, fără sancţiuni în faza de implementare", a explicat Romulus Badea.

PIFM menţionează că nu contestă necesitatea reglementării, ci modul abuziv în care este formulată, solicitând Guvernului revizuirea rapidă a proiectului. Spre deosebire de modelele europene din Germania sau Franţa, care facilitează accesul la resursă umană prin liste de ocupaţii deficitare, proiectul românesc pare conceput să interzică activitatea economică licită şi să prioritizeze colectarea forţată de fonduri la bugetul de stat, mai arată patronatul.