Pîslaru sesizează Parchetul European cu privire la achiziţia microbuzelor electrice pentru elevi

Acesta spune că apelul de proiecte "Microbuze electrice pentru elevi" a fost gândit pentru a sprijini comunităţile locale şi pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern şi prietenos cu mediul.

"Din păcate, analiza documentaţiilor transmise de consiliile judeţene arată că modul de implementare a fost neuniform şi lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziţii centralizate şi standarde unitare, fiecare judeţ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate şi condiţii de livrare", explică Pîslaru.

În total, au fost 74 de achiziţii derulate individual de autorităţile din 40 de judeţe.

"Această descentralizare, deşi justificată de dorinţa de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferenţe semnificative de preţ între microbuze similare şi lipsa unor justificări clare privind diferenţele majore de cost. Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile - între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele", a remarcat ministrul.

Potrivit acestuia, au fost recepţionate echipamente în afara termenilor de livrare, diferenţele de preţ variind uneori şi până la de trei ori mai mult faţă de preţul cel mai mic.

Pîslaru consideră că nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferenţele majore de cost şi că diferenţa semnificativă de preţ pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înţelegere între firme (preţ de cartel), preţul nereprezentând o imagine reală a preţurilor practicate pe piaţă.

"Deoarece ofertele de preţ nu sunt fundamentate, acestea generează un potenţial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziţie ineficientă sau neconformă prin prisma obligativităţii de respectare a principiilor de legalitate, eficienţă şi economicitate în utilizarea optimă a alocării/cheltuirii bugetului aferent PNRR şi a bugetului naţional aferent", a mai scris ministrul.

Totodată, există diferenţe între listele localităţilor beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanţare şi localităţile care au primit în final microbuze în conformitate cu procesele verbale de predare/primire.

Dragoş Pîslaru susţine că instituţiile abilitate, Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă şi Consiliul Concurenţei, au rolul să verifice dacă diferenţele de preţ şi modalitatea de utilizare a informaţiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene.

"Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potenţiale încălcări ale legii. Ce trebuie însă să facem la nivel administrativ este să învăţăm din aceste situaţii şi să aplicăm lecţiile pentru viitor. Vom lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piaţă solide, a unor preţuri de referinţă realiste şi a unei coordonări mai eficiente între instituţii", a subliniat Pîslaru.

În opinia sa, România are nevoie de o administraţie care funcţionează unitar şi responsabil.

"Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă şi transparentă depinde însăşi modernizarea României. Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijenţă, improvizaţie sau lipsă de rigoare şi nu voi tolera niciodată asemenea situaţii", a transmis ministrul.