Analiză comparativă ISF: Polonia are un model mai integrat de educaţie financiară decât România

"În noua lume a tehnologiei şi vitezei de reacţie, produsele şi serviciile financiare se tranzacţionează adesea, fără să se mai ţină seama de o analiză a necesităţii acestui lucru. Astfel, o mare parte din populaţie nu distinge în mod clar nevoia de dorinţă. Deşi pare un clişeu, o parte a populaţiei României asimilează educaţia financiară cu zgârcenia, ceea ce este complet eronat. Suntem de părere că, dacă dorim să avem controlul asupra banilor noştri, este nevoie de o educaţie financiară corespunzătoare. În caz contrar, banii sunt risipiţi într-un mod nu tocmai util iar în multe cazuri nu mai rămân resurse financiare pentru ceea ce este necesar", susţin autorii.

Potrivit datelor citate din evaluările OECD/INFE, România se află în zona inferioară a clasamentelor internaţionale privind alfabetizarea financiară, ocupând locul 37 din 40 în 2020 şi locul 35 din 39 în 2023, în timp ce Polonia se situează în zona mediană. Ambele ţări au înregistrat însă uşoare îmbunătăţiri ale scorurilor, România cu +0,6 puncte procentuale, iar Polonia cu +0,4 puncte procentuale.

Autorii analizei arată că, în România, programele de educaţie financiară sunt numeroase şi vizează elevi, studenţi, antreprenori şi profesori, prin iniţiative precum SmartFIN@ISF, Academia de Investiţii sau programe derulate în parteneriat cu sistemul bancar şi universităţile. Cu toate acestea, educaţia financiară rămâne preponderent fragmentată şi dependentă de proiecte punctuale.

În schimb, Polonia este prezentată ca un exemplu de abordare integrată, în care educaţia financiară este inclusă mai coerent în politici publice, strategii regionale şi programe educaţionale. Printre exemplele menţionate se află programe derulate de Bursa de Valori din Varşovia (GPW) şi iniţiative de tip FINLIT, care utilizează bibliotecile publice ca centre de formare pentru adulţi, inclusiv din mediul rural.

Analiza evidenţiază şi diferenţe privind integrarea educaţiei financiare în sistemul de învăţământ. Dacă în Polonia aceasta este inclusă în mod sistematic în curricula naţională, cu module dedicate bugetului personal, taxelor şi antreprenoriatului, în România demersurile sunt preponderent opţionale sau desfăşurate prin programe extracurriculare.

Un alt element comparat este gradul de intermediere financiară. Polonia este descrisă ca având un sistem financiar mai profund integrat în economie şi o piaţă de capital mai dezvoltată, în timp ce România se menţine la un nivel redus al intermedierii financiare la nivelul Uniunii Europene, cu participare mai scăzută a populaţiei pe pieţele de capital.

Autorii subliniază că diferenţele nu ţin exclusiv de nivelul de cunoştinţe, ci de caracterul sistemic al educaţiei financiare. În Polonia, aceasta este descrisă ca fiind mai practică şi mai bine integrată în societate, în timp ce în România rămâne concentrată în principal în mediul educaţional formal.

Totodată, analiza arată că o eventuală îmbunătăţire a poziţiei României în clasamentele OECD ar presupune extinderea educaţiei financiare dincolo de sistemul şcolar, creşterea accesului în comunităţi vulnerabile şi tranziţia de la proiecte punctuale la o abordare sistemică, similară modelelor aplicate în Polonia.