Analiză SNSPA: România, campioana instabilității guvernamentale între 16 state europene

România este 'campioana instabilității' guvernamentale într-un eșantion de 16 state europene, arată raportul 'Stabilitatea guvernamentală în Europa (2007 - 2025). O scurtă analiză a duratei mandatelor de prim-ministru în 16 state europene', dat publicității luni de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Potrivit analizei, România se remarcă drept statul cu cea mai ridicată 'volatilitate guvernamentală', având 13 prim-miniștri în perioada analizată și cea mai scurtă durată medie a mandatului, de 19,1 luni.

 La polul opus, Ungaria, Spania și Germania înregistrează un nivel ridicat de stabilitate, fiecare având doar trei prim-miniștri în intervalul analizat și durate medii ale mandatelor de peste șase ani. Datele arată o corelație negativă clară între frecvența schimbării premierilor și longevitatea mandatelor: cu cât schimbările sunt mai frecvente, cu atât durata mandatelor este mai scurtă.

Această instabilitate indică dificultăți structurale în asigurarea coerenței decizionale și a continuității politicilor publice.

România înregistrează cea mai scurtă durată medie a unui mandat de prim-ministru, respectiv 17,5 luni. Altfel spus, în intervalul 1 ianuarie 2007 - 3 decembrie 2025, un premier a stat în funcție, în medie, 17,5 luni, adică mai puțin de un an și jumătate.

Demersul a vizat realizarea unui tablou comparativ al prim-miniștrilor și al duratei mandatelor acestora, utilizând un indicator descriptiv simplu, menit să ofere publicului un reper clar și să creeze o bază factuală care poate susține dezvoltarea unor analize mai aprofundate. Studiul analizează stabilitatea guvernamentală în 16 state europene (Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria), prin evaluarea duratei mandatelor de prim-ministru, în perioada 1 ianuarie 2007 - 3 decembrie 2025. Sunt examinate atât frecvența schimbărilor la vârful executivului, cât și durata efectivă a timpului petrecut în funcție de fiecare premier.

Analiza comparativă evidențiază diferențe semnificative între statele europene în ceea ce privește frecvența schimbărilor la vârful Executivului și durata efectivă a mandatelor.