Eurostat: România, printre ţările cu cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale din UE, în martie

Producţia industrială a scăzut cu 1% în zona euro şi cu 1,3% în Uniunea Europeană în martie, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Lituania, Estonia, Bulgaria, Letonia, Slovenia, Portugalia, Ţările de Jos, Ungaria, Italia, Polonia şi România au înregistrat cea mai semnificativă scădere, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în martie, faţă de perioada similară din 2022, au fost în Malta (12,5%), Danemarca (8,9%) şi Spania (5,6%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 26,1%), Lituania (minus 16,6%), Estonia (minus 12,6%), Bulgaria (minus 9%), Letonia (minus 6,3%), Slovenia (minus 5,5%), Portugalia (minus 4,5%), Ţările de Jos (minus 4,2%), Ungaria (minus 3,9%), Italia (minus 3,2%), Polonia (minus 2,9%) şi România (minus 2,4%).

În cazul UE, producţia de energie a scăzut cu 9,1%, cea de bunuri intermediare cu 5,6%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 3,1%, în timp ce producţia de bunuri de capital a crescut cu 0,4% iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 7,1%.

În martie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 4,1% în zona euro şi cu 3,6% în Uniunea Europeană, după ce în februarie s-a înregistrat un avans de 1,5% în zona euro şi de 1,4% în Uniunea Europeană.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în martie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Finlanda (3%), Slovenia (2,3%), Cehia şi Slovacia (ambele cu 1,7%), iar cele mai semnificative scăderi în Irlanda (minus 26,3%), Suedia (minus 3,9%) şi Germania (minus 3,1%).

România a înregistrat în martie o creştere lunară de 0,3% a producţiei industriale, după un avans de 0,1% luna precedentă.

În cazul UE, producţia de bunuri de capital a scăzut cu 12,9%, cea de bunuri intermediare cu 1,6% şi cea de bunuri de folosinţă imediată cu 1,3% şi cea de energie cu 1%, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a urcat cu 2%.