Indicele BET a înregistrat până la 1 septembrie o creştere de 25,5%; indicele WIG20, un avans de 19,3% (analiză)

 

"Bursa de Valori Bucureşti a avut, până acum în 2021, un an foarte bun. Derulând spre începutul anului, când perspectivele erau întunecate de situaţia din sănătate, cu efecte sociale şi economice directe şi majore, o asemenea performanţă nu ar fi fost uşor de anticipat. Indicele BET a înregistrat, până la închiderea şedinţei din 1 septembrie, o creştere de 25,5%, iar BET-TR, care include dividendele, una de 31,1%. Într-un an (faţă de 1 septembrie 2020) avansul e şi mai impresionant: 36,5% pentru BET şi 44,1% pentru BET-TR. Interesul investitorilor a fost susţinut şi pe canalul instituţional şi pe cel de retail, într-un mediu cu lichiditate globală abundentă şi în care anticiparea şi apoi redeschiderea efectivă a societăţii a permis o revitalizare a activităţii economice", potrivit analizei XTB.

 

Printre companiile cele mai performante de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2021 se află Teraplast, cu un avans de 172,6%, Nuclearelectrica, cu 66,9%, şi SIF Muntenia, cu 64,7%.

 

Pentru ultimele 12 luni, procentele şi lista se modifică: Teraplast conduce, cu un randament de nivel înalt (amintind de unele companii de tehnologie din SUA) de 230,8%, urmată de Medlife, cu 177,7%, şi SIF Muntenia, cu 82,4%.

 

Cifre spectaculoase, care au înseninat investitorii de portofoliu, au permis, de asemenea, o schimbare de perspectivă vis-a-vis de bursă: numărul de listări, fie pe segmentul principal, fie mai ales pe cel de creştere, Aero, a ajuns la o cotă fără precedent de la perioada de formare a bursei. Oferta în creştere a dus şi la sporirea numărului de investitori, potrivit FCI (Fondului de Compensare a Investitorilor), la 70.756 la jumătatea anului, de la 65.637 la început de 2021.

 

În România, segmentul de creştere a înregistrat 15 listări anul acesta (şi două pe piaţa principală), în timp ce în Polonia până în august fuseseră înregistrate 16 listări pe segmentul de creştere (NewConnect, similar Aero) şi nouă noi nume pe piaţa principală, din care şase fuseseră avansate de pe segmentul de creştere.

 

Potrivit estimărilor directorului general al Bursei de la Varşovia (WSE - Warsaw Stock Exchange), ar fi aşteptate încă 20 de nume noi, pe ambele segmente, până la finalul anului. Deşi Polonia stă mai bine la acest capitol, efervescenţa listărilor noi de la Bucureşti a redus masiv diferenţa care fusese în unii ani imensă între volumul de listări noi din Polonia şi "seceta" din România. Trendul actual pare unul favorabil pieţei locale şi sunt aşteptate listări importante, inclusiv din IT, în segmentul principal, dar şi pe AeRO.

 

În privinţa randamentelor, anul acesta a fost unul bun şi pentru bursa poloneză, dar indicele WIG20 a reuşit un avans de 19,3%, sensibil sub cel al BET. Companiile care au tras în sus indicele sunt, în ordinea performanţei: Bank Polska (Pekao), cu 75,8%, LPP (companie de producţie şi distribuţie îmbrăcăminte), cu 67,7%, şi JSW (minerit cărbune), cu 67,2%.

 

Conform analizei, segmentul de IT a fost ca o piatră de moară pentru indice, faimosul CD Projekt nereuşind să recupereze după seria de dezamăgiri, şi înregistrând o scădere de 32,2% anul acesta, în timp ce Allegro, companie de comerţ electronic, este pe minus 14,7% anul acesta, deşi în recuperare de aproape 50% faţă de minimele atinse în mai.

 

Sentimentul în piaţa de capital polonă este mai reţinut, cu aprecieri mai reduse decât bursa românească, iar indicele din Varşovia nu a atins noi valori record ca în România.

 

În termeni relativi, piaţa de capital românească a depăşit notabil atractivitatea celei poloneze, pornind (iniţial) de la o bază de evaluare relativ atractivă, cu un randament ridicat al dividendelor şi cu o lichiditate generală în creştere.

 

Totuşi, Bursa din Varşovia este în faţă la aducerea de noi emitenţi - deşi diferenţa s-a diminuat anul acesta - şi mai ales la capitolul lichidităţii. Volumul mediu zilnic de tranzacţionare a fost de 15,09 milioane de euro la BVB. La WSE, doar pe acţiuni, în iulie volumul a fost de 18,5 miliarde de zloţi, adică un echivalent de 195,3 milioane de euro pe zi (fără segmentul de obligaţiuni, certificate, produse structurate sau derivate).

 

Potrivit analizei, lichiditatea este un capitol deosebit de important pentru accesul marilor investitori, unde România mai are foarte mult de recuperat. Noi listări, includerea eventuală în indicii MSCI şi deschiderea mult aşteptatei pieţe de produse derivate ar contribui considerabil la diminuarea decalajului, în timp.