Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la 30 aprilie 2026: Deficitul scade la mai mult de jumătate față de anul trecut, iar investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR cresc cu peste 34%, rămânând principalul sprijin pentru economie

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 mld lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Astfel, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75 puncte procentuale ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani.

Comparativ cu ultimii doi ani, execuția bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar și în structura finanțelor publice. Deficitul bugetar s-a redus de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% din PIB în 2025 și la 1,17% din PIB în 2026. În termeni nominali, deficitul a coborât de la 57,3 miliarde lei în 2024 și 56 miliarde lei în 2025, la 23,95 miliarde lei în 2026.

Astfel, după o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuția din 2026 marchează prima corecție fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut și de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024.

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție şi exigență în gestionarea fondurilor publice.

Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare.

Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României.

Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Este relevant faptul că execuția bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB. Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani.  Comparativ cu exercițiile bugetare din 2024 și 2025, când execuțiile finale au depășit nivelurile avute în vedere la construcția bugetară inițială, evoluția din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuția efectivă și obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ținta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat.

Comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori și al condițiilor mai restrictive de finanțare. În același timp, România trebuie să accelereze absorbția granturilor și împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.

Totodată, ajustarea fiscală are loc în condițiile menținerii unui nivel record al investițiilor publice. În anul 2023, investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puțin decât nivelul programat în prezent. Prin urmare, execuția bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanțare și presiuni economice mai mari decât în anii precedenți.

Rezultatul reflectă două evoluții importante: creșterea veniturilor bugetare, susținută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, și menținerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal și a asistenței sociale.

În același timp, investițiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susținere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbției și schimbarea structurii investițiilor publice către proiecte susținute din resurse europene.

I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Veniturile totale au însumat 223,83 mld lei în primele patru luni al anului 2026, marcând o creștere de 12% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări.

Evoluția veniturilor indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale.

Creșterea veniturilor arată efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, însă menținerea acestei tendințe depinde de două elemente importante: evoluția economiei reale și îmbunătățirea colectării. Într-un context de consum mai slab, consolidarea administrației fiscale și creșterea conformării rămân esențiale. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și prime semnale de îmbunătățire a colectării și conformării fiscale.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 23,89 mld lei, o creștere de 21,8%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+47%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (276%), având în vedere bonificația acordată plăților efectuate până la 15 aprilie. Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+7,1%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,66 mld lei, în creștere cu 8,8%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât  extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 mld lei, consemnând o creștere de 1,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (8,6%, an/an).

Încasările nete din TVA au atins 47,80 mld lei, în creștere cu 22,4% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,1% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 12,4 mld lei, față de 11,06 mld lei în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare.

Veniturile din accize au însumat 16,18 mld lei, consemnând o creștere de 1,7% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 14,28 mld lei, consemnând o contracție de 10,7%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% (an/an).

Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice.

Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor.

II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile totale au însumat 247,79 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24 puncte procentuale (an/an).

Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au fost de 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei față de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,7%, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 32,14 mld lei, în creștere cu 5,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 mld lei.  Din totalul investițiilor, 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, PNRR granturi și componenta de împrumut a PNRR.

Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție compensează scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de plățile excepționale efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, capitalizarea Societății Carpatica Feroviar România și alte plăți din domeniul apărării.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 mld lei, cu 3,26 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut aproximativ la același nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 față de 1,07% din PIB aferentă aceleași perioade a anului precedent.

Nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori și subliniază importanța continuării consolidării fiscale și a menținerii credibilității României pe piețele financiare.

Cheltuielile cu asistența socială  au fost de 84,25 mld lei în scădere cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele patru luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 49,08 mil lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,57 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 mil lei).

Alte cheltuieli  au fost de 4,05 mld lei, în scădere cu 2,40 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 mld lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Execuția bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare.

România poate susține în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice din Uniunea Europeană, chiar în condițiile unui proces de consolidare fiscal, dacă ritmul actual al absorbției fondurilor europene și PNRR se menține.

Principala provocare pentru perioada 2026-2027 rămâne menținerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. În acest context, continuarea consolidării fiscale, accelerarea absorbției fondurilor europene și păstrarea încrederii investitorilor și a piețelor financiare vor rămâne elemente esențiale pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice și susținerea dezvoltării economice pe termen mediu.

Execuția arată începutul unei schimbări structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală. Consolidarea rămâne însă fragilă și foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbția fondurilor europene și păstrarea încrederii piețelor financiare.