AAFBR: România are cea mai redusă intermediere financiară din UE; consolidarea pieţei bancare continuă
25 Mai 2026 Agerpres
Vicepreşedintele AAFBRI arată că numărul sucursalelor băncilor străine a fost relativ constant pe parcursul perioadei, între şapte şi zece, cu o preferinţă a băncilor internaţionale de a avea subsidiare locale în loc de sucursale directe.
România are în prezent cea mai mică dimensiune a sectorului bancar raportată la PIB atât din regiune, cât şi din Uniunea Europeană, iar intermedierea financiară rămâne sub media europeană, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Daniela Ropotă, la o conferinţă de specialitate.
"Din punctul de vedere al activelor bancare raportate la PIB, vedem o pondere de 49,6% în prezent, uşor în scădere faţă de acum trei ani. Aşadar, în loc să progresăm, am regresat uşor. Dacă ne uităm la alte ţări din regiune, vedem că Bulgaria şi Polonia au progresat uşor şi putem spune că, în prezent, România are cea mai mică dimensiune a sectorului bancar ca pondere în PIB, atât la nivelul regiunii, cât şi al Uniunii Europene. Am văzut un studiu pe site-ul Asociaţiei Române a Băncilor care arăta o relaţie foarte strânsă între intermedierea financiară şi dezvoltarea economică. Băncile au un rol important în finanţarea investiţiilor, a afacerilor şi a locuinţelor şi, prin urmare, este necesar să creştem acest indicator. Ar trebui să punctez şi partea de incluziune financiară. Aici vedem că România a avut un progres mai important, de la 45% în 2011 la 71% în 2024, ceea ce reprezintă un avans semnificativ, de care ne bucurăm, dar, totuşi, suntem sub media europeană, de 94%. Sigur că, dacă nu avem incluziune financiară, nu avem nici intermediere financiară", a spus Daniela Ropotă, la conferinţa "Finanţe & Bănci & Leasing & Piaţă de capital" - cu titlul generic "Sistemul financiar - motorul creşterii şi stabilităţii", organizată de Media Uno.
"Din punctul de vedere al activelor bancare raportate la PIB, vedem o pondere de 49,6% în prezent, uşor în scădere faţă de acum trei ani. Aşadar, în loc să progresăm, am regresat uşor. Dacă ne uităm la alte ţări din regiune, vedem că Bulgaria şi Polonia au progresat uşor şi putem spune că, în prezent, România are cea mai mică dimensiune a sectorului bancar ca pondere în PIB, atât la nivelul regiunii, cât şi al Uniunii Europene. Am văzut un studiu pe site-ul Asociaţiei Române a Băncilor care arăta o relaţie foarte strânsă între intermedierea financiară şi dezvoltarea economică. Băncile au un rol important în finanţarea investiţiilor, a afacerilor şi a locuinţelor şi, prin urmare, este necesar să creştem acest indicator. Ar trebui să punctez şi partea de incluziune financiară. Aici vedem că România a avut un progres mai important, de la 45% în 2011 la 71% în 2024, ceea ce reprezintă un avans semnificativ, de care ne bucurăm, dar, totuşi, suntem sub media europeană, de 94%. Sigur că, dacă nu avem incluziune financiară, nu avem nici intermediere financiară", a spus Daniela Ropotă, la conferinţa "Finanţe & Bănci & Leasing & Piaţă de capital" - cu titlul generic "Sistemul financiar - motorul creşterii şi stabilităţii", organizată de Media Uno.
Ea a menţionat că pentru a avea intermediere financiară avem nevoie de dobânzi mai accesibile, de un climat economic favorabil, de educaţie financiară şi de scăderea riscului suveran.
"Aşadar, aceste vulnerabilităţi reprezintă totodată şi nişte oportunităţi pe viitor, având în vedere că suntem la o bază destul de redusă faţă de media UE. Unul din trei români are acces la produse şi servicii financiare, pentru că aceasta înseamnă incluziunea financiară. Mai departe, avem o imagine de ansamblu asupra sistemului financiar, unde instituţiile de credit deţin în prezent circa 72% din total, în scădere cu aproape 10 puncte procentuale faţă de anul 2010. În schimb, fondurile de pensii au înregistrat un progres de aproape 13%, iar instituţiile financiare nebancare şi fondurile de investiţii au un uşor regres. Aceasta este o imagine din care putem extrage cel puţin trei mesaje. În primul rând, numărul instituţiilor bancare a scăzut de la 42 în 2007 până la 29 la finalul anului 2025. Al doilea mesaj ar fi că cota de piaţă a instituţiilor cu capital românesc a crescut de la 12% la 37%. Şi aici menţionăm achiziţiile realizate de către Banca Transilvania, lider absolut în prezent, cu circa 21% cotă de piaţă la nivelul anului 2024, care a absorbit mai multe bănci cu capital străin. Menţionez Volksbank, Bancpost, Idea Bank şi, mai recent, în 2025, OTP", a spus Daniela Ropotă.
Cel de-al treilea mesaj transmis de vicepreşedintele AAFBRI arată că numărul sucursalelor băncilor străine a fost relativ constant pe parcursul perioadei, între şapte şi zece, cu o preferinţă a băncilor internaţionale de a avea subsidiare locale în loc de sucursale directe.
"Motivele consolidării pieţei bancare ţin de costurile de reglementare şi de conformitate, ţin practic de eficienţă şi, bineînţeles, de deteriorarea mediului macroeconomic, provocată de diverse episoade negative, de un nivel scăzut de intermediere şi incluziune financiară şi, bineînţeles, de unele decizii strategice la nivel de grup. Am preferat să vă arăt şi o imagine a topului celor mai mari zece bănci, conform raportului anual din 2024 - cel pe anul 2025 încă nu este disponibil - pentru a vedea care va fi impactul tranzacţiilor din ultimii ani şi, după cum vedem, va fi o concurenţă acerbă pentru locul al treilea, unde în prezent este CEC Bank, cu 11,3%. Cum spuneam, anul acesta a fost anunţată achiziţia Raiffeisen - Garanti Bank şi, cumulat, ar fi undeva la 11,2%, şi mai avem şi UniCredit, care a achiziţionat Alpha Bank, cu tot 11 şi ceva la sută. Vom vedea anul viitor - tranzacţia actuală este previzionată să se încheie la finalul anului curent - dacă acest lucru se va vedea în rapoartele BNR sau mai târziu, dar vom avea o imagine de ansamblu asupra topului. Am pus alăturat şi o imagine cu instituţiile de credit cu capital majoritar românesc. Vedem că avem două bănci cu capital majoritar de stat, respectiv CEC şi Exim, şi şase cu capital majoritar privat", a afirmat Daniela Ropotă.
Ea a menţionat că aduce în discuţie şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare, care este operaţională începând cu 2025-2026 şi are ca activitate finanţarea IMM-urilor, a proiectelor de infrastructură şi completarea peisajului bancar cu servicii care nu sunt acoperite.
"Câteva cuvinte despre profitabilitatea sectorului bancar. Aceasta scade uşor în ultimii trei ani, dar încă este într-o zonă de maxime ale ultimilor circa 17 ani. Totuşi, trebuie avut în vedere că sectorul a traversat o perioadă foarte dificilă între anii 2010-2014. Vedem rentabilităţi negative, iar ROE, respectiv rentabilitatea capitalului propriu, a atins chiar minus 12% în 2014 şi a fost nevoie de eforturi consistente pentru redresarea situaţiei. Un alt aspect pe care aş dori să îl aduc în discuţie este că există o diferenţă mare între profitabilitatea băncilor mici şi a celor mari. Vedem, la nivelul liniei albastre, corespunzătoare quartilei 1 a băncilor - băncile mai mici - o profitabilitate de circa 1,2% la finalul anului 2024 şi au fost ani recenţi când aceasta a fost chiar negativă: minus 6%, minus 4% în 2019-2020. Linia portocalie arată diferenţa dintre băncile mici şi băncile mari, care, la finalul anului 2024, este de 25%. Aşadar, există un decalaj semnificativ de profitabilitate între băncile mici şi băncile mari. În medie, dacă ţinem cont de mediana sectorului bancar, ROE ar fi de 8%. Aş continua cu rata creditelor neperformante, care se află la minime istorice în prezent. Aceasta a avut un nivel de 20-21% în anii 2014-2015 şi a ajuns la 2,7% în prezent", a explicat Daniela Ropotă
Ea a menţionat că România se situează sub media UE la nivel de ROE cu un punct procentual.
"Aş aduce în discuţie şi suprataxarea mediului bancar. În octombrie 2023 a fost instituită o taxă suplimentară de 2%, pe lângă impozitul pe profit de 16%. Aceasta era estimată, la momentul respectiv, să scadă la 1% începând cu anul 2026, însă, în iulie 2025, nu numai că nu a scăzut, ci s-a dublat la 4% pentru al doilea semestru din 2025 şi, respectiv, pentru tot anul 2026. Totuşi, pentru băncile mici, cu o cotă sub 0,2%, cota planificată a rămas la nivelul iniţial de 2%. Aici aş menţiona că băncile mici cu această cotă, conform ultimului raport disponibil, ar fi cam şapte instituţii. Inclusiv sucursalele băncilor străine, sunt undeva la 18 instituţii cu o cotă sub 1%. Prin urmare, există o diferenţă foarte mare de profitabilitate între băncile mici şi băncile mari", a mai spus vicepreşedintele AAFBRI, Daniela Ropotă, în cadrul conferinţei "Sistemul financiar - motorul creşterii şi stabilităţii", organizată de Grupul de Presă MediaUno.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 6 / 21783 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Mandatele sofisticate, în care soluțiile juridice trebuie dublate de înțelegerea mecanismelor economice, confirmă forța practicii de Insolvență & Restructurare a ZRVP, evidențiată în Tier 1 de Legal 500 | Alexandru Iorgulescu (Partener): ”Pot spune că specific practicii noastre sunt mandatele complexe ce reclamă soluții inovatoare, unde lucrăm adesea pe drumuri ‘neumblate’ și în care problemele de dreptul insolvenței se întrepătrund cu cele civile, societare, administrativ-fiscale”
Administrația Prezidențială a încheiat un contract de consultanță strategică cu firma de avocatură Eversheds Sutherland. Onorariu limitat la 565.000 de dolari pe lună
NNDKP a asistat Grupul Saica în legătură cu achiziția Grupului Thimm. Echipa, cordonată de Gabriela Cacerea (Partener)
18 firme de avocatură și 22 de avocați din România, pe lista scurtă pentru Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2026. Avocați de la Filip & Company, CMS, RTPR, NNDKP, TZA, Bondoc & Asociații și Schoenherr intră în competiție pentru premii regionale, iar Florian Nițu (PNSA) este nominalizat la titlul de ”CEE Partner of the Year”. Doi legal manageri concurează la titlul de ”In-house Lawyer of the Year” în CEE
Ritm alert, tranzacții de referință și expertiză recunoscută | Practica de Energie & Resurse Naturale a RTPR, Tier 1 în Legal 500, gestionează integrat mandate care combină M&A, finanțări verzi, autorizare și reglementare, oferind clienților internaționali și locali suport în proiecte cu miză ridicată. De vorbă cu partenerul Bogdan Cordoș despre tendințele anului 2026, interesul investitorilor și mandatele relevante
ZRVP organizează în data de 11 iunie 2026 dezbaterea „Contractul de antrepriză: de la FIDIC la HG 1 ̸ 2018 – evoluție, adaptare sau compromis?”
League Tables of Legal Advisors → Cum au văzut analiștii Mergermarket piața de M&A și activitatea firmelor de avocați în primul trimestru din 2026 | Numărul tranzacțiilor a scăzut, dar valoarea cumulată are un avans de 20%. Clifford Chance, DLA Piper și CMS se remarcă la nivel global și în Europa. O activitate mai puțin intensă în CEE, cu România printre cele mai active piețe din regiune
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a Junior Associate | Dispute Resolution
Țuca Zbârcea & Asociații, desemnată ”Firma anului în România” la Chambers Europe Awards 2026 | Schoenherr câștigă în Europa de Sud-Est, Kinstellar în CEE, iar Mannheimer Swartling primește distincția la nivel european. Deloitte Legal, premiată ca ”Outstanding Law Firm”
Bucharest Arbitration Days 2026: Probele în arbitrajul internațional: principii și practici în evoluție
ZRVP, distinsă cu titlul de “Romania Patent Firm of the Year” la gala Managing IP Awards 2026 | De vorbă cu Alina Tugearu (Partener) despre proprietatea intelectuală ca teren de strategie, prevenție și confruntare juridică în dosare cu miză ridicată: ”Am convingerea că implicarea în unele dintre cele mai sofisticate și relevante dosare din piață a contribuit la recunoașterea de care ne bucurăm azi”
Codezilla și Țuca Zbârcea & Asociații lansează Benvolio, o platformă AI pentru domeniile juridic și fiscal | Gabriel Zbârcea (Managing Partner - TZA): Platforma este deja utilizată zilnic în cadrul echipei noastre
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





