IMM România: Noua lege a salarizării limitează capacitatea autorităţilor publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale

În viziunea confederaţiei patronale, reforma nu rezolvă problema dezechilibrului dintre salariile din sectorul public şi cele din mediul privat.

"Noua lege prevede că Ministerul Muncii, împreună cu Ministerul Finanţelor, vor stabili valoarea de referinţă în funcţie de constrângerile bugetare, nivelul deficitului şi prognozele economice. O astfel de abordare menţine salariile bugetare dependente aproape exclusiv de decizia executivă, fără a reflecta suficient realităţile pieţei muncii, nivelul de competitivitate necesar sau evoluţiile economice şi sociale. În opinia IMM România, stabilirea valorii de referinţă ar trebui să se realizeze printr-un mecanism predictibil, transparent şi obiectiv, fundamentat pe indicatori statistici şi economici relevanţi. Totodată, considerăm necesar ca valoarea de referinţă să fie stabilită în urma unui proces real de consultare cu partenerii sociali, similar mecanismului utilizat în stabilirea salariului minim. În acest mod, politica salarială din sectorul public ar dobândi mai multă predictibilitate, credibilitate şi echilibru, evitând transformarea salariilor bugetare într-un instrument exclusiv aflat la discreţia Guvernului", menţionează IMM România.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere al reducerii cheltuielilor bugetare, noua lege a salarizării în sistemul public "nu schimbă radical situaţia în care ne aflăm azi, deoarece conform informaţiilor publice legate de acordul politic privind principiile noii legi, niciun salariu din sectorul bugetar nu va fi redus, prin urmare nu poate fi vorba despre o afectare a veniturilor".

În aceste condiţii, IMM România consideră că media salariului din sectorul bugetar va rămâne în continuare mai mare decât media salariului din sectorul privat, cu aproximativ 2.000 de lei net.

"Chiar dacă noii coeficienţi de referinţă propuşi sunt de la 1 la 8, faţă de 1-12, cât este în prezent, trebuie să ţinem cont de faptul că valoarea de referinţă la care se vor raporta va fi probabil salariul minim brut pe economie, de 4.325 din 1 iulie 2026, sau un interval în jurul acestei valori, faţă de valoarea de 2.500 lei, din prezent. Sectorul privat, confruntat cu reducerea veniturilor în condiţiile crizei economice actuale, intrarea în recesiune tehnică, rata inflaţiei de 10%, taxe şi impozite mărite, nu are în acest moment puterea de a susţine creşteri salariale", se arată în punctul de vedere.

Totodată, din perspectiva IMM România este de aşteptat ca reforma salarizării publice să fie dublată de reforma administraţiei, timp în care "antreprenorii nu pot suporta singuri deficitul bugetar, iar administraţia publică să rămână blocată în acelaşi mod de organizare".

"Astfel, cum am mai arătat, în medie sunt 32 de servicii publice deconcentrate, ale ministerelor şi ale instituţiilor publice centrale, organizate la nivel de judeţ, cu menţiunea că în Bucureşti unele ministere au instituţii deconcentrate în fiecare sector, iar unele instituţii centrale au structuri regionale. Multe din aceste instituţii pot fi organizate la nivel regional, cu birouri judeţene fără personalitate juridică, pentru o mai bună utilizare a fondurilor bugetare şi reducerea costurilor de administrare", sunt de părere reprezentanţii IMM-urilor.

În context, IMM România consideră necesar, în procesul de elaborare şi adoptare a noii legi a salarizării bugetare, să fie prevăzute consultări obligatorii şi cu organizaţiile patronale reprezentative, "având în vedere necesitatea evitării unor efecte negative semnificative asupra pieţei muncii din sectorul privat şi a prevenirii transferării costurilor generate de creşterile salariale către mediul de afaceri prin noi majorări de taxe şi contribuţii".

Conform proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS), raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar este de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru anul 2027 va fi de 4.100 de lei.

Documentul prevede o grilă de salarizare cu 12 grade salariale, iar fiecărui grad salarial îi va corespunde un interval de coeficienţi.

Astfel, la gradul salarial 1, coeficientul minim este 1 iar cel maxim de 1,19; la gradul salarial 2 - de 1,20 minim şi de 1,34 maxim; gradul salarial 3 - între 1,35 şi 1,49; gradul salarial 4 - între 1,50 şi 1,64, gradul salarial 5 - între 1,65 şi 1,83; gradul salarial 6 - între 1,84 şi 2,09; gradul salarial 7 - între 2,10 şi 2,39; gradul salarial 8 - între 2,40 şi 3,29); gradul salarial 9 - între 3,30 şi 4,19; gradul salarial 10 - între 4,20 şi 5,59; gradul salarial 11 - între 5,60 şi 6,49, precum şi gradul salarial 12 - între 6,50 şi 8.

Ministerul Muncii este responsabil de coordonarea procesului de evaluare a funcţiilor la nivelul sistemului bugetar. Pe baza rezultatelor evaluării funcţiilor, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor elaborează şi promovează în comun proiectele de acte normative necesare actualizării clasificărilor, ierarhiilor şi corespondenţelor dintre funcţii, clase/grade şi nivelurile de salarizare.

Proiectul de act normativ arată că valoarea de referinţă se propune de către Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, în cadrul mandatului instituţional comun, în primul semestru al fiecărui an pentru anul următor şi se stabileşte anual prin Hotărâre de Guvern, cu respectarea prevederilor din Legea responsabilităţii fiscale nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a articolului 6, litera g din prezenta lege, cu încadrarea în plafoanele anuale pentru cheltuielile de personal stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară.

Legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice ar urma să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2027.