Miniştrii de Finanţe din UE se îndreaptă spre un acord privind reglementările fiscale din blocul comunitar (Reuters)

Miniştrii de Finanţe din UE converg către principiile generale ale reformării reglementărilor fiscale din blocul comunitar, pentru a corespunde mai bine realităţilor economice post-pandemie, dar detaliile cruciale încă rămân să fie negociate, se arată într-un document consultat de Reuters.

Proiectul de concluzii al reuniunii de marţi a miniştrilor de Finanţe din UE va arăta că statele membre ale blocului comunitar sprijină cea mai mare parte a propunerilor Comisiei Europene (CE) prezentate în noiembrie, dar implementarea practică încă reprezintă o dificultate.

Conform propunerii, vor fi menţinute limitele existente din UE de 3% din PIB pentru deficitul bugetar şi de 60% din PIB pentru datorie.

Guvernele cu o datorie mai ridicată vor negocia cu CE căi individuale de reducere a datoriei, legate de reforme şi investiţi.

În condiţiile în care nivelul datoriei din multe state membre UE depăşeşte limita de 60% din PIB, ele vor avea la dispoziţie între patru şi şapte ani pentru a reveni pe o traiectorie descendentă, care va fi negociată cu CE pe baza analizelor de sustenabilitate a datoriei.

Un guvern poate negocia mai mult timp pentru reducerea datoriei, dacă promite reforme şi investiţii care stimulează creşterea sau rezilienţa, consolidează finanţele publice sau abordează priorităţile strategice ale UE, cum ar fi tranziţia digitală şi verde sau capacităţile de apărare.

În cazul în care economia se confruntă cu şocuri care sunt dincolo de puterea guvernelor, va exista o clauză specială care va permite o deviere temporară de la acordul convenit pentru reducerea datoriei, deşi va trebui aprobat de alte guverne.

După ce miniştrii de Finanţe din UE sunt de acord asupra principiilor de bază, iar liderii UE le vor susţine la summitul din 23-24 martie, CE va începe elaborarea măsurilor concrete la problemele care sunt încă dezbătute.

Comisia Europeană a recomandat săptămâna trecută statelor membre să îşi pregătească bugetele pentru 2024 având în vedere readucerea deficitelor sub 3% din PIB "pe termen mediu", investind în acelaşi timp în creştere verde şi digitală.

Ţările UE sunt invitate să stabilească în programele lor de stabilitate şi de convergenţă obiective bugetare care să respecte criteriile de ajustare bugetară stabilite în orientările Comisiei în materie de reformă. De asemenea, statele membre sunt invitate să discute despre modul în care se preconizează că planurile lor de reformă şi de investiţii vor contribui la sustenabilitatea finanţelor publice şi la creşterea durabilă şi favorabilă incluziunii, în conformitate cu criteriile stabilite în orientările în materie de reformă.

De asemenea, având în vedere persistenţa unui grad ridicat de incertitudine în ceea ce priveşte perspectivele macroeconomice şi bugetare în acest moment, "Comisia consideră că în această primăvară nu trebuie luată o decizie privind plasarea statelor membre în procedura aplicabilă deficitelor excesive. În acelaşi timp, Comisia va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuţia bugetară pentru 2023", se mai arată în orientările Comisiei Europene.