Schimbările aplicabile de la 1 februarie privind concediile medicale complică procesul de salarizare (analiză)

Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025, prevede că, pentru certificatele de concediu medical emise în perioada 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027, indemnizaţiile se calculează şi se plătesc prin diminuarea cu o zi, indiferent de tipul afecţiunii (boală obişnuită, accident în afara muncii, îngrijirea copilului bolnav etc.).

Măsura face parte din reforma fiscal-bugetară iniţiată în 2024 şi accelerată în 2025, care a inclus introducerea contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anumite indemnizaţii şi reducerea procentelor de calcul, cu scopul de a limita abuzurile în acordarea concediilor medicale şi de a reduce presiunea asupra bugetului de sănătate, afectat de numărul mare de certificate emise fără justificare medicală.

"La prima vedere, modificarea descurajează absenteismul nejustificat şi reduce costurile directe pentru angajatori. În practică, însă, angajaţii înregistrează venituri mai mici în perioadele de boală, iar companiile trebuie să actualizeze procedurile interne şi aplicaţiile de salarizare, să gestioneze relaţia cu angajaţii şi să suporte potenţiale costuri indirecte suplimentare. Această primă zi neplătită de concediu medical poate fi gestionată de angajaţi şi angajatori diferit faţă de cum au prevăzut autorităţile. De exemplu, angajaţii ar putea solicita compensarea zilei neremunerate prin concediu de odihnă sau angajatorii ar putea acorda o compensaţie în bani pentru acea zi, ceea ce ar creşte costul salarial pentru ziua respectivă, comparativ cu cel aferent zilei de concediu medical. Până în acest moment, autorităţile nu au oferit instrucţiuni clare privind rezolvarea acestor situaţii, astfel că interpretările şi soluţiile practice vor apărea treptat, pe măsură ce angajaţii şi companiile se vor confrunta cu exemple concrete", a explicat Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România, citată în comunicatul companiei.

Conform noilor reglementări, modul de distribuire a indemnizaţiei între angajator şi bugetul de stat se ajustează corespunzător, astfel că indemnizaţia va fi suportată de angajator din a doua zi până inclusiv în a şasea zi de incapacitate de muncă, cu excepţia indemnizaţiilor acordate persoanelor pentru care a fost instituită măsura izolării, iar indemnizaţia pentru restul zilelor de concediu medical se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia indemnizaţiilor suportate integral din bugetul de sănătate.

Potrivit analizei, ziua de concediu medical neplătită va genera pierderi în venitul net al angajaţilor, dar nu va afecta stagiul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi nici calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Până la 31 ianuarie 2026, indemnizaţia pentru concediul medical se plăteşte încă din prima zi de incapacitate de muncă, iar, potrivit noilor reglementări, prima zi a concediului medical devine o zi neplătită. Începând cu a doua zi, indemnizaţia de concediu medical se calculează şi se achită conform procentelor de plată stabilite în urmă cu şase luni, diminuate în cazul bolilor obişnuite şi accidentelor în afara muncii, în funcţie de durata concediului medical: 55% din baza de calcul pentru episoadele de boală obişnuită cu durata de până la 7 zile; 65% din baza de calcul pentru episoadele de boală cu durata între 8 şi 14 zile; 75% din baza de calcul pentru episoadele de boală de peste 15 zile.

Baza de calcul a indemnizaţiei rămâne media veniturilor brute din ultimele şase luni, limitată la 12 salarii minime brute pe ţară, subliniază autorii analizei.

"Astfel, valoarea efectivă a indemnizaţiei de concediu medical scade, iar salariaţii vor resimţi impactul în venitul net pentru luna în care se află în concediu medical. Deşi noile reglementări în domeniul concediilor medicale au ca fundament diminuarea numărului de concedii medicale acordate nejustificat şi eficientizarea cheltuielilor publice, efectele secundare sunt semnificative pentru mediul de afaceri şi pentru salariaţi", atenţionează Ioana Zavastin.

Potrivit acesteia, măsura va avea impact asupra angajatorilor şi specialiştilor în resurse umane, care se confruntă din nou cu o creştere a birocraţiei şi a timpului necesar pentru gestionarea absenţelor şi pentru procesarea şi calcularea salariilor, fapt ce poate avea un impact indirect asupra productivităţii din cadrul companiei.

"Pentru angajaţi, noua măsură fiscal-bugetară implică scăderea veniturilor nete în perioadele în care se confruntă cu probleme temporare de sănătate, precum şi necesitatea unei planificări financiare mai atente, mai ales în cazul afecţiunilor recurente. Pentru angajatori şi specialiştii în resurse umane, complexitatea administrativă se amplifică din nou, într-un interval scurt de timp de la ultima modificare legislativă în acelaşi domeniu, şi generează dificultăţi semnificative pentru activitatea de salarizare. Pe lângă actualizarea aplicaţiilor de calcul salarial, ajustarea procedurilor interne şi a regulamentelor de ordine interioară privind aprobarea şi evidenţa concediilor medicale, companiile şi departamentele de salarizare vor trebui să gestioneze şi relaţia cu angajaţii pentru evitarea posibilelor nemulţumiri legate de diminuarea venitului net în lunile în care sunt acordate concedii medicale", adaugă Zavastin.

TPA România este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar, consultanţă fiscală, contabilitate şi consultanţă juridică din România şi are o echipă de peste 150 de angajaţi în birourile sale din Bucureşti şi Cluj-Napoca. Compania face parte din grupul TPA, o reţea cu 35 de locaţii în 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est şi care reuneşte peste 2.100 de profesionişti.