Boloş: Guvernul şi coaliţia de trebuie să-şi asume consecinţele reformei sistemului de pensii, nu ministerele de linie

 

"Conţinutul jalonului din PNRR este foarte greu, presupune decizii radicale în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, pentru că de aici trebuie să pornim. Avem cele două criterii. Primul, cel legat de sustenabilitate, este un criteriu în care trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli publice generate de acest proiect de lege este sustenabil pe termen lung. Aceasta este cerinţa de bază numărul unu şi mai avem cerinţa de bază numărul doi - cea referitoare la criteriul de contributivitate. Aici din nou trebuie să avem fundamentat foarte riguros, pentru că noi avem două sisteme publice, aş spune poate impropriu: sistemul de pensii general şi sistemul de pensii speciale", a afirmat Boloş, la Palatul Victoria.

 

El a subliniat că ţara noastră trebuie să fie atentă când va trimite la Comisia Europeană proiectul de lege privind pensiile speciale adoptat, menţionând că, dacă vor fi discrepanţe între sistemul de pensii general şi sistemul de pensii special, trebuie date explicaţii.

 

"Trebuie să fim foarte atenţi la momentul la care vom trimite proiectul de lege şi legea, până la urmă aprobată de Parlament, pentru a fi validată de către Comisia Europeană, pentru că dacă vor fi discrepanţe între sistemul de pensii general şi sistemul de pensii special, şi vorbesc aici din punct de vedere al procentelor care se aplică la bazele de calcul ca să se stabilească în final cuantumul pensiilor speciale, aici va trebui să dăm explicaţii comisiei de ce dorim - dacă dorim şi insistăm - să avem procente diferite pentru cele două sisteme, respectiv pentru sistemul de pensii general şi pensiile speciale", a adăugat Boloş.

 

Marcel Boloş a menţionat că decizia trebuie luată la nivelul Guvernului şi a coaliţiei.

 

"Dacă Comisia va insista şi va fi nemulţumită şi va considera că jalonul nu este dus la bun sfârşit şi el trebuie aliniat cu sistemul de pensii general, atunci va trebui, cum am precizat, să fie luată decizia la nivelul coaliţiei, la nivelul Guvernului care este calea de urmat. Pentru că eu am precizat de multe ori, este foarte simplu de luat această decizie, însă consecinţele trebuie asumate. Dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice care sunt de importanţă strategică naţională, fie că discutăm de apărare naţională, fie că discutăm de ordine publică, fie că discutăm de Ministerul Public, toate aceste decizii produc consecinţe şi acestea trebuie asumate şi nimeni altcineva nu şi le poate asuma decât coaliţia şi Guvernul, indiferent ce ar gândi ministerele de linie, indiferent care ar fi propunerile care vin din partea ministrului de linie, dacă se va pune problema acestei armonizări între sistemul de pensii general şi pensiile speciale", a mai spus Boloş.

 

Ministrul a mai arătat că nu este "un lucru de joacă", adăugând că dacă se ia decizia "radicală" de reformare a sistemului de pensii speciale, "atunci trebuie, în egală măsură, asumat şi consecinţa migrării forţei de muncă sau a destabilizări acestor mari servicii publice de care România are nevoie".

 

El a precizat că ce este scris în PNRR este literă de lege, iar "flexibilitatea Comisiei Europene tinde spre zero".

 

"Să nu uităm că judecata Comisiei Europene este raportat la ceea ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi eu am fost la început foarte optimist şi am încercat să găsesc soluţii pentru ceea ce există în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă realitatea mi-a dovedit: Comisia nu face nici la stânga, nici la dreapta. Flexibilitatea comisiei tinde despre zero. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, dar este un adevăr şi vreau să înţelegem cu toţii că ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezidenţă este literă de lege", a adăugat ministrul.

 

Marcel Boloş a explicat că sunt ţări, precum Bulgaria şi Lituania, care deja au renunţat la anumite reforme pentru că nu şi-au asumat consecinţele, iar acest lucru poate să se întâmple, dar nu e decizia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a ministerelor de linie.

 

"Totuşi e un proiect de ţară şi o strategie de ţară Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar dacă vedem că anumite consecinţe ale deciziilor nu sunt asumate sau o reformă produce efecte nedorite care nu pot fi gestionate (...) am spus că sunt deja ţări care au renunţat. Bulgaria a renunţat la decarbonizare, Lituania la reformele fiscale şi nu spun că aşa trebuie să facem şi noi, spun doar că fiecare reformă trebuie să fie analizată cu plusurile şi minusurile pe care le are şi consecinţele acestor reforme asumate de către Guvern şi coaliţia de guvernare. Aceste lucruri nu pot fi pe umerii, să zicem, ai ministerelor de linie sau coordonatorilor de reformă. E o decizie care trebuie luată la nivel de coaliţie, fiind un proiect de ţară al României", a punctat Boloş.