Burduja: Evaluez ca fiind corecte pregătirile pentru iarna aceasta; avem câteva aspecte mai bune decât în 2023

În ceea ce priveşte gazele, ministrul a precizat că există stocuri la nivelul de aproape 94% grad de umplere în depozite, cu peste 188 de milioane metri cubi mai mult decât anul trecut, când România a bătut toate recordurile.

"Ne-am îndeplinit şi ţinta asumată faţă de Comisia Europeană, pe grad de umplere de cel puţin 90%, cu 70 de zile înainte de termenul stabilit de Comisie", a punctat ministrul.

Şi în ceea ce priveşte stocurile de cărbune, a spus el, suntem într-o situaţie mai bună decât anul trecut. La Complexul Energetic Oltenia stocurile totale sunt de 550.000 tone, la Electrocentrale Craiova de 103.000 tone, la Paroşeni de 20.000 tone.

"Atât la Complexul Energetic Oltenia, cât şi la Electrocentrale Craiova, cât şi la Paroşeni sunt numere mai mari faţă de anul trecut, semnificativ mai mari. La Paroşeni, în Valea Jiului, dar şi în celelalte două complexuri energetice există o îmbunătăţire", a precizat Sebastian Burduja.

Referitor la hidraulicitate, el a menţionat că este la un nivel scăzut, mai mic decât anul trecut, dar ceva mai bun decât în 2022. Gradul de umplere din lacurile de acumulare este în jur de 73%, un grad acoperitor.

"El dovedeşte faptul că Hidroelectrica şi Dispeceratul Energetic Naţional au avut o abordare prudentă în ceea ce priveşte folosirea rezervei de apă din lacurile de acumulare pentru producţia de energie electrică. Ne aşteptăm ca aceste cifre să fie, de asemenea, acoperitoare pentru sezonul rece", a adăugat ministrul.

Acesta a explicat că în Comandament au fost discutate toate scenariile, şi moderate, şi pesimiste, pentru că ele fac parte din proiectul de Hotărâre de Guvern ce va fi promovat pentru programul de iarnă şi că a cerut producătorilor să prevadă inclusiv posibilitatea de a scoate din conservare anumite grupuri, ca de exemplu Grupul 7 de la Turceni.

"Am discutat cu Complexul Energetic Oltenia să vadă în ce condiţii ar putea fi repornit, într-un caz extrem. Nu cred că vom ajunge acolo. Am spus-o şi iarna trecută. În condiţiile unei ierni normale, nu ar trebui să avem niciun fel de problemă. Este posibil să apelăm la anumite importuri. Am apelat şi într-o perioadă recentă, fără a fi iarnă, pentru că raţiunile comerciale fac ca atunci când importul e mai ieftin decât propria ta producţie, să spunem pe cărbune, producţie penalizată prin certificate de CO2, să apelezi la importuri, în loc să produci la tine aşa cum ne-am dori cu toţii, pentru că importurile sunt mai ieftine. Pot să vă spun că acum România are o capacitate de interconectare de peste 3.000 spre 3.300 de megawaţi şi nu există niciun scenariu în care să nu putem acoperi necesarul de consum al ţării chiar într-o perioadă extrem de grea. (...) În scenariul mediu, deci cel normal, anticipăm că vom putea acoperi, repet, în condiţii comerciale, dacă ele sunt favorabile României, din ceea ce noi producem. Vom vedea dacă va fi nevoie de importuri, dar avem această interconexiune. Asta este şi regula în piaţa europeană, că nu eşti singur, poţi să te bazezi şi pe vecinii tăi, cum şi vecinii noştri se vor baza pe noi şi s-ar putea să apeleze la importuri din România, deci exporturi româneşti", a precizat şeful de la Energie.

Pe de altă parte, acesta a afirmat că, în cazul în care vor exista anumite situaţii în teren, linii indisponibile, consumatori care nu sunt conectaţi la energie electrică, anul acesta va fi o raportare standard, deci datele vor fi disponibile mai rapid, se va putea comunica exact câţi consumatori sunt deconectaţi, cât durează intervenţiile, durata avariilor, inclusiv la nivel de judeţ.

"Deci, asta am solicitat: ca raportarea de la fiecare operator de distribuţie să fie una standard. Noi, la Ministerul Energiei, vom centraliza datele şi le vom pune public pe site-ul nostru", a explicat ministrul Energiei.