Coaliţia PNS avertizează asupra modului în care Planul Naţional Strategic tratează micii producători

 

Potrivit unui comunicat de presă semnat de organizaţiile Eco Ruralis, Fundaţia ADEPT, Grupul Milvus, ROMAPIS şi WWF-România, deşi au existat consultări formale cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), "în fiecare etapă propunerile şi soluţiile înaintate şi fundamentate în baza expertizei, studiilor şi experienţei de teren ale organizaţiilor menţionate au fost aproape complet ignorate; au fost ignorate şi toate invitaţiile la întâlniri de lucru tehnice".

 

"În consecinţă, politica agricolă a României pentru următorii circa şapte ani, o perioadă critică din punct de vedere al securităţii alimentare şi al evoluţiei crizei climatice, va rata majoritatea ţintelor asumate la nivel european prin Politica Agricolă Comună şi Green Deal şi va continua vulnerabilizarea micilor producători şi a unor ecosisteme şi specii esenţiale atât din punct de vedere al mediului, biodiversităţii, cât şi din cel al producţiei agricole - păduri, pajişti, păsări, polenizatori. În plus, va alimenta în continuare degradarea solurilor, dependenţa de pesticide şi o gestionare improprie a zonelor (umede) din lunca şi Delta Dunării, ce duce la pierderea stocurilor de carbon şi deci la emisii de gaze cu efect de seră", se arată în comunicatul citat.

 

În viziunea reprezentanţilor Coaliţiei PNS, există patru subiecte majore ignorate de Ministerul Agriculturii: condiţionalitatea socială de care au nevoie producătorii şi muncitorii agricoli români, pajiştile "absolut defavorizate în propunerea actuală PNS şi asta în contextul în care România a pierdut deja 46.000 hectare pajişti între 2007-2019", polenizatorii şi apicultura.

 

"Făcând o căutare în documentele proiectului PNS pus în dezbatere publică pentru a găsi cuvintele 'albine', 'apicultură' sau 'polenizator' nu am găsit nicio referire de acest fel, cu excepţia intervenţiei pentru sectorul apicol, fostul Program Naţional Apicol care a acoperit dintotdeauna parţial unele din costurile de operare ale stupinelor. Am participat la consultările PNS încă din prima fază, am făcut propuneri, am avut aşteptări mari, dar nu s-a reuşit mai nimic, ceea ce arată preocuparea celor responsabili de soarta agriculturii României pentru următorii ani, sub bagheta domnului ministru Chesnoiu, pentru domeniul nostru", a declarat Constantin Dobrescu, vicepreşedinte ROMAPIS.

 

La rândul său, Papp Tamaş, preşedintele Grupului Milvus, subliniază că biodiversitatea în Uniunea Europeană este cel mai grav afectată în habitatele gestionate ca terenuri agricole.

 

"În consecinţă, o bună parte a speciilor de păsări care trăiesc în acest mediu se află într-un declin accentuat (vezi Eurostat, evoluţia speciilor de păsări asociate cu terenurile agricole). Ca urmare, o parte însemnată din bugetul UE este alocat pentru a întoarce această tendinţă negativă, însă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aparent a ales să nu facă nimic în acest sens şi preferă să aloce majoritatea fondurilor tocmai către marii fermieri, cei care prin practicile agricole intensive cauzează aceste probleme. Este de neconceput în criza actuală de biodiversitate şi climă cum poate MADR să acorde prioritate tocmai celor care generează astfel de presiuni asupra naturii şi care implicit aduc prejudiciu restului cetăţenilor care au dreptul la un mediu sănătos", a spus Tamaş.

 

Draftul PNS a fost publicat de Ministrul Agriculturii pe data de 16 februarie 2022, iar după perioada de consultare publică autorităţile trebuie să transmită Comisiei Europene acest document pentru observaţii şi ajustări, iar până la finalul acestui an va trebui agreat între cele două părţi şi aprobat, pentru a intra în implementare din ianuarie 2023.