
Elemente noi privind standardul de probă în materia fixării prețului de revânzare – Cauza Super Bock
29 Mai 2025
Cătălin Suliman (partener), Stefan Manea (associate) – Filip & CompanyCurtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), printr-o hotărâre recentă în Cauza Super Bock v. Autoridade da Concorrência („Cauza Super Bock”), a reiterat anumite principii directoare referitoare la stabilirea unor prețuri minime de revânzare de către furnizori și la calificarea acesteia drept o restrângere de concurență „prin obiect”.
![]() |
I. ELEMENTE DE NOUATE și scurte concluzii
Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), printr-o hotărâre recentă în Cauza Super Bock v. Autoridade da Concorrência („Cauza Super Bock”), a reiterat anumite principii directoare referitoare la stabilirea unor prețuri minime de revânzare de către furnizori și la calificarea acesteia drept o restrângere de concurență „prin obiect”.
Mai mult, CJUE a statuat că, deși stabilirea unor prețuri minime de revânzare nu beneficiază de exceptarea pe categorii, potrivit art. 4, lit. a) din Regulamentul (UE) 2022/720 al Comisiei, fiind calificată drept o „restricție gravă”, aceasta nu atrage automat calificarea drept o restrângere de concurență „prin obiect”.
CJUE a instituit anumite aspecte-cheie referitoare la standardul de probă în materia fixării prețului de revânzare, stabilind necesitatea de a proba acordul, respectiv caracterul bilateral al acestuia, care poate să reiasă atât din clauzele contractului, cât și din comportamentul părților și în special din existența unei achiesări din partea distribuitorilor la o invitație de a respecta prețuri minime de revânzare.
Astfel, Cauza Super Bock nu modifică substanțial jurisprudența în materia încălcărilor prin obiect, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, dar aduce elemente noi privind standardul de probă aplicabil în cazuri unor acorduri verticale de preț.
Decizia este relevantă dacă ne raportăm la faptul că acordurile verticale constând în fixarea prețurilor de revânzare au constitut un focus al Consiliului Concurenței, care a aplicat în perioada 2023 – 2024 amenzi de aprox. 126 milioane de lei (i.e., 25 milioane de euro) pentru încălcări ce implicau stabilirea unor prețuri de revânzare.
II. Context
În 2019, autoritatea de concurență din Portugalia a aplicat Super Bock, o societate care produce și comercializează cu ridicata băuturi alcoolice și non-alcoolice, o amendă de aprox. 24 milioane de euro pentru stabilirea și impunerea, în mod regulat, în perioada 15 mai 2006 – 23 ianuarie 2017, a unor prețuri minime de revânzare distribuitorilor săi, cu scopul de a asigura menținerea unui nivel al prețului minim stabil și aliniat pe întreaga piață națională.
În contextul apelului declarat de Super Bock împotriva sancțiunii impuse, Curtea de Apel din Lisabona a sesizat CJUE cu o serie de întrebări preliminare referitoare la aplicabilitatea și interpretarea art. 101 din TFUE.
III. Standardul de probă aplicabil restrângerilor de concurență prin obiect
1. Interpretarea art. 101 din TFUE
Potrivit art. 101 din TFUE, încălcările „prin obiect” sunt acele restrângeri care sunt suficient de grave și nocive pentru concurență, astfel încât nu este necesară o analiză concretă a efectelor lor.[1] Cu toate acestea, pentru determinarea încălcărilor „prin obiect” este necesară o analiză detaliată de la caz la caz a obiectului acordului, contextului juridic și economic, precum și a obiectivelor sale.[2]
CJUE a stabilit în Cauza Super Bock că impunerea unui preț minim de revânzare poate fi calificată drept o restrângere de concurență „prin obiect”, reiterând jurisprudența constantă în materie, statuând că o astfel de calificare poate fi realizată doar după ce s‑a stabilit că acest acord prezintă un grad suficient de nocivitate pentru concurență, ținând seama de (i) conținutul dispozițiilor sale; (ii) de obiectivele pe care urmărește să le atingă; (iii) precum și de ansamblul elementelor care caracterizează contextul economic și juridic în care acesta se înscrie[3].
Suplimentar, trebuie de asemenea să se țină seama de natura bunurilor sau serviciilor afectate, precum și de condițiile reale de funcționare și de structura pieței sau a piețelor în cauză, precum și de potențialele efecte favorabile concurenței aferente acordului.[4] Cu toate acestea, existența unor potențiale efecte favorabile nu este de natură să înlăture calificarea restricției drept încălcare prin obiect, ci poate, cel mult, să permită apariția unor îndoieli cu privire la caracterul suficient de nociv, care ar trebui probat de către autoritate.[5]
2. Coroborarea art. 101 din TFUE cu Regulamentul (UE) 2022/720 privind exceptarea pe categorii
Încă de la intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 2790/1999 privind aplicarea art. 81, alin. (3) din TFUE categoriilor de acorduri verticale și practici concertate, stabilirea unor prețuri minimale de revânzare a fost calificată drept o restricție gravă de concurență, potrivit art. 4, lit. a), fără a beneficia de exceptarea pe categorii a acordurilor verticale.
În continuare, Regulamentul (UE) 2022/720 privind aplicarea art. 101, alin. (3) din TFUE la categoriile de acorduri verticale și practici concertate prevede, prin art. 4, lit. a), că stabilirea unor prețuri minimale de revânzare constituie o restricție gravă, fiind exclusă de la exceptarea aplicabilității art. 101, alin. (1) din TFUE.
În Cauza Super Bock, CJUE a stabilit că, deși calificarea drept o restricție gravă, potrivit art. 4, lit. a) din Regulamentul prezintă relevanță în analiza instanței, această nu este de natură să înlăture sarcina probei în vederea calificării drept o încălcare „prin obiect”, statuând că prevederile relevante nu conțin vreo indicație cu privire la calificarea restrângerilor menționate ca restrângere „prin obiect” sau „prin efect”. Astfel, noțiunile de „restricție gravă” și de „restrângere prin obiect” nu sunt interschimbabile din punct de vedere conceptual și nu coincid în mod necesar. Prin urmare, trebuie să se efectueze o examinare de la caz la caz a restrângerilor excluse de la exceptarea menționată, în raport cu art. 101, alin. (1) TFUE. [6]
Astfel, doar prin simplul fapt că stabilirea unor prețuri de revânzare constituie o încălcare gravă (i.e., „hardcore”) nu este de natură să permită autorității să prezume calificarea de restricție „prin obiect”.[7]
3. Necesitatea de a proba existența acordului anticoncurențial
Curtea a statuat că existența unei încălcări prin obiect trebuie dublată de probarea acordului anticoncurențial și a caracterului bilateral al acestuia.
Astfel, în cazul impunerii unor prețuri de revânzare, existența acordului poate reieși din faptul că un furnizor transmite în mod regulat distribuitorilor liste care indică prețurile minime stabilite de acesta, precum și faptul că le solicită să le respecte, sub supravegherea sa, sub sancțiunea unor măsuri represive, în cazul nerespectării.
De asemenea, pentru a atrage răspunderea distribuitorilor ar trebui dovedit că i) prețurile minime de revânzare au fost urmate de distribuitori sau nu au practicat altele din proprie inițiativă sau ii) că distribuitorii au solicitat comunicarea unor astfel de prețuri minime de revânzare în scopul aplicării lor. Un rol important îl joacă și existența sau nu a unei distanțări exprese a distribuitorilor față de o astfel de practică.
[1] CJUE, C-67/13 P, Groupement des cartes bancaires v. Comisia Europeană, para. (49).
[2] CJUE, C-67/13 P, Groupement des cartes bancaires v. Comisia Europeană, para. (53).
[3] CJUE, C-211/22, Super Bock v. Autoridade da Concorrência, para. (43).
[4] CJUE, C-211/22, Super Bock v. Autoridade da Concorrência, para. (35).
[5] CJUE, C-211/22, Super Bock v. Autoridade da Concorrência, para. (36).
[6] CJUE, C-211/22, Super Bock v. Autoridade da Concorrência, para. (41).
[7] CJUE, C-211/22, Super Bock v. Autoridade da Concorrência, para. (42).
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 198 / 9703 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

Employment | Pe parcursul ultimului an, s-a remarcat o preocupare crescută din partea angajatorilor pentru „descifrarea” obligațiilor tot mai complexe care le revin în temeiul legislației de dată recentă, spun avocații specializați în Dreptul Muncii de la PNSA. De vorbă cu Ioana Cazacu, coordonatoarea practicii, despre noutățile din legislația muncii, solicitările clienților și mandatele complexe în care a fost implicată echipa
BRD coordonează un club loan de 190 mil. € pentru NE Property BV. Avocații CMS au consiliat consorțiul bancar în această finanțare
Women Lawyers | Din vorbă în vorbă cu Andreea Mihalache, Partener în cadrul firmei Popescu & Asociații, profesionist reputat, cu aproape 30 de ani de experiență ca avocat litigant la cel mai înalt nivel: ”Dincolo de oportunitatea de a lucra la dosare complexe, am și sprijinul unei echipe unite, ceea ce face ca fiecare provocare să fie o oportunitate de învățare și evoluție profesională”
LegiTeam | Mitel & Asociații recrutează avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
Cine sunt campionii pieței locale evidențiați în ultimul clasament IP Stars 2025 | Baciu Partners are cele mai multe recomandări în prima bandă din domeniul mărcilor. ZRVP și Dincă & Speciac sunt pe primul palier al performanței, urmate de Mușat & Asociații și NNDKP
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Kinstellar asistă Special Flanges pe toate aspectele, tranzacționale și de taxe, în achiziția producătorului industrial român Vilmar SA, cu o echipă pluridisciplinară coordonată de Zsuzsa Csiki (Partener, Co-Head of Corporate M&A) | Skadden, Simmons&Simmons și alte două firme de avocați din România au fost de o parte și de alta în această tranzacție
CMS, alături de Bitdefender la achiziția Mesh Security | Horea Popescu (Managing Partner CMS România) și Mircea Moraru (Senior Counsel), în echipa multidisciplinară coordonată de la Londra, care a oferit consultanță cumpărătorului în toate aspectele tranzacției supusă acum aprobărilor din partea autorităților de reglementare
“Schimbare” este cuvântul de ordine pe piața muncii, spun avocații de Employment de la Mușat & Asociații, fenomenul fiind potențat de avansul tehnologic rapid, evoluția așteptărilor angajaților și necesitatea adaptării la noile realități economice și sociale | Echipa gestionează un număr mare de proiecte care implică restructurări ample ale companiilor multinaționale, creşterea numărului de litigii fiind evidențiată în analiza tendințelor observate. De vorbă cu membrii echipei despre mandatele strategice încredințate de companii lideri în industrii variate și provocările anului 2025
CMS își consolidează echipa din România prin promovarea a șapte avocați | Horea Popescu, managing partner CMS România: ”Aceste promovări reflectă nu doar calitatea muncii lor, ci și energia și dedicarea cu care aduc rezultate remarcabile clienților noștri și ne poziționează perfect pentru a ne continua creșterea și dezvoltarea competențelor”
O gamă variată de mandate pentru avocații de Employment de la Mitel & Asociații | Schimbările din zona legislației muncii și noile tendințe în politica de personal, analizate de Mădălina Mitel (Partener) și Cristina Dan (Counsel)
LegiTeam | Mitel & Asociații recrutează avocat definitiv (Drept Societar și Comercial)
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...