Execuţia bugetară din 2025 creează premise pentru îmbunătăţirea ratingului României (consultant)

În opinia sa, rezultatele prezentate de Ministerul Finanţelor creează culoarul către respectarea ţintei de deficit bugetar din 2026, de 6,2% - 6,4% din PIB.

"Reformele sunt dure, suntem într-o boală grea din care nu putem ieşi, din păcate, decât cu un astfel de tratament fiscal, care este greu, este dificil, mai ales pentru cei vulnerabili, pentru companiile slab-capitalizate, dar care este absolut necesar în actualele condiţii macroeconomice. Rezultatele prezentate de Ministerul Finanţelor creează culoarul către respectarea ţintei de deficit bugetar din 2026, de 6,2%, 6,4% - şi asta doar dacă vom vedea şi măsurile de restructurare tergiversate de politicieni, în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor statului", a adăugat Negrescu.

În opinia sa, Pachetul 3 va fi format cel mai probabil din două ordonanţe de urgenţă, una menită să reducă cheltuielile bugetare cu 3,6 - 3,7 miliarde de lei, iar a doua ordonanţă de urgenţă, care ar putea fi aprobată săptămâna viitoare, va include "măsuri de susţinere a economiei, absolut necesare în contextul scăderii vânzărilor şi accentuării blocajului financiar".

"Avem nevoie de măsuri de susţinere a economiei. Nu ştiu în ce măsură Comisia Europeană va viza propunerile PSD, dar şi a celorlalte partide legate de acordarea unor credite fiscale, a unor facilităţi în anumite zone ale economiei pe care politicienii le consideră absolut esenţiale pentru revenirea economică. Cred că soluţia cea mai bună, din punctul meu de vedere, este să încercăm să vedem dacă nu putem reduce taxele pe muncă pentru a lăsa mai mulţi bani în buzunarul oamenilor, singura soluţie, din punctul meu de vedere, care poate relansa cu adevărat economia, având în vedere că România depinde, din păcate, foarte mult de consumul populaţiei, de ceea ce cheltuim noi în viaţă de zi cu zi", a adăugat consultantul economic.

Pe de altă parte, el şi-a exprimat speranţa că, în 2026, Guvernul va reuşi să taie mai mult din "cheltuiele năsăbuite, mai ales cu proiecte fanteziste, cum sunt construcţia de stadioane, săli de sport, bazine şi tot felul de lucrări edilitare, care n-au niciun impact economic, nu creează plus valoare, nu aduc bani la buget, nu creează lanţuri economice, nu creează locuri de muncă, în aşa fel încât să fie justificate ca fiind necesare într-un an în continuare de criză".

Execuţia bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, în scădere cu 1 punct procentual faţă de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB, a anunţat, marţi, Ministerul Finanţelor.

În primele 11 luni ale anului 2025, deficitul bugetar a fost de 6,4% din PIB, respectiv 121,77 miliarde de lei.