În litigiile fiscale, Artenie, Secrieru & Partners este asociată cu rigoarea și eficiența, grație unei combinații rare de viziune, metodă și capacitate de execuție în dosare grele. De vorbă cu coordonatorii practicii despre noul ritm al inspecțiilor, reîncadrările tot mai frecvente și importanța unei apărări unitare, susținute de specialiști și expertize, într-un context fiscal tot mai imprevizibil

Într-o piață în care digitalizarea raportărilor și apetitul de control au crescut presiunea pe contribuabili, Artenie, Secrieru & Partners se poziționează ca o practică fiscală puternică, orientată spre dosare complexe și dispute cu miză ridicată. Forța echipei stă în combinația de senioritate și coordonare strânsă, cu Andreea Artenie și Cristi Secrieru în prim-plan, susținuți de alți avocați și specialiști în domeniul taxelor, printre care și Dragoș Doroș, care întăresc frontul tehnic al practicii. Ghidurile juridice internaționale descriu firma ca pe o opțiune solidă atât pe consultanță, cât și pe dispute, într-o zonă unde contribuabilul are nevoie de rigoare și de fermitate în gestionarea procedurilor.Mai mult, feedback-ul de piață surprinde exact ceea ce contează în litigii fiscale: clienții apreciază că echipa gestionează foarte bine cerințele dreptului fiscal românesc și practicile locale și pun accent pe profesionalism și abordare practică în mandatele încredințate. 

Dincolo de ghiduri, ceea ce diferențiază practica este inteligența execuției, adică felul în care își construiește dosarele pe probatoriu, pe logică economică și pe disciplină procedurală, astfel încât compania să nu fie „împinsă” de inspecție într-o poziție defensivă haotică. În proiecte complexe, echipa lucrează unitar și păstrează aceeași strategie de apărare de la început până la final, de la clarificarea situației de fapt până la strategia de instanță, cu suficientă flexibilitate cât să gestioneze și riscuri transfrontaliere, și suficientă fermitate cât să transforme un control agresiv într-un dosar controlabil.

Tendința pieței este clară: verificările sunt mai rapide, mizele cresc, iar disputele se mută tot mai des pe interpretări și reîncadrări, ceea ce face ca avantajul decisiv să fie, tot mai mult, capacitatea de a combina dreptul, fiscalitatea și realitatea de business într-o apărare coerentă, credibilă și, la nevoie, combativă. 

În paralel cu numeroasele declarații ale autorităților referitoare la intențiile de digitalizare, contribuabilii au simțit, în practică, anul trecut, o accelerare clară a controalelor și o schimbare a paradigmei prin felul în care ANAF a intrat în companii, ce a verificat, cât de repede a fost ridicată miza și ce efecte au rămas după control. În practică, aceeași instituție a alternat între un registru de „corecție” și unul de presiune pe colectare, iar tranziția dintre ele a fost vizibilă în a doua parte a anului. „Ultimul an a fost marcat de un contrast evident în conduita autorităților fiscale”, a spus Cristi Secrieru, Partner | SCA Artenie, Secrieru & Partners, într-un interviu pe tema litigiilor fiscale, acordat ^BizLawyer. „Dacă debutul perioadei a fost caracterizat de o abordare relativ conciliantă, orientată spre îmbunătățirea nivelului de declarare și creșterea gradului de conformare fiscală, în contextul digitalizării accelerate a ANAF și al dificultăților de implementare a sistemelor e-Factura, e-TVA și e-Transport, a doua jumătate a anului a adus o schimbare de paradigmă”, a adăugat avocatul. 

--------------------------------------------------------------------------

   Citește și 


→   Câți avocați au firmele de top în evidențele Baroului București la începutul anului 2026 | Liderii nu se schimbă, dar își ajustează echipele. Top 20 rămâne stabil ca nume, dar se schimbă ca dinamică. Ce firme au înregistrat creșteri semnificative de ”headcount”, câte și-au micșorat efectivele și ce înseamnă asta


--------------------------------------------------------------------------

Acea „paradigmă” nu ține doar de ton, ci de obiective și instrumente. Când digitalizarea merge cu sincope, companiile tind să trateze raportarea ca pe un exercițiu de adaptare tehnică. Autoritatea, însă, poate transforma aceeași perioadă într-un test de disciplină fiscală, mai ales dacă datele colectate electronic încep să fie folosite agresiv pentru a selecta ținte și a calibra controale. În acest joc, mesajul pentru mediul privat e simplu: greșelile de implementare nu sunt întotdeauna văzute ca „erori de sistem”, ci ca potențiale deviații de conformare. „Aceasta s-a tradus printr-o atitudine mult mai agresivă, centrată pe creșterea colectării, materializată atât prin intensificarea inspecțiilor fiscale individuale, cât și prin numeroase controale tematice, cu un caracter preventiv declarat, dar cu un impact operațional semnificativ asupra contribuabililor, vizând zonele percepute ca având risc fiscal ridicat”, a adăugat Cristi Secrieru. 

În opinia sa, la nivel general, cele mai expuse sunt sectoarele afectate de modificări legislative frecvente și insuficient corelate, lipsa de coerență și predictibilitate normativă rămânând unul dintre principalii factori de vulnerabilizare. „În practică, sectorul energetic, în special companiile parte a grupurilor multinaționale, se află constant sub incidența controalelor, alături de industriile în care substanța economică a operațiunilor este dificil de demonstrat”, a menționat Cristi Secrieru. Comerțul online este supus unei monitorizări intense, a adăugat partenerul Artenie, Secrieru & Partners, pe fondul fluxurilor financiare dificil de corelat și al utilizării recurente a structurilor de tip PFA sau microîntreprindere, frecvent supuse riscului de reîncadrare. Pe de altă parte, construcțiile, imobiliarele și HORECA rămân domenii sensibile din cauza complexității tranzacțiilor și a subcontractărilor extinse, precum și a volumului ridicat de numerar.

Lista nu surprinde doar „sectoare”, ci și tipuri de vulnerabilități. În energie și în zona multinaționalelor, discuția se leagă, de regulă, de tranzacții interne și justificarea economică, adică acel nucleu de substanță care, dacă nu e probat coerent, poate fi atacat ușor. În comerțul online, presiunea vine din faptul că banii circulă rapid și prin multiple canale, iar corelarea lor cu documentele poate fi anevoioasă. În construcții și în HORECA, amestecul de contracte, subcontractori și numerar mărește aria de verificare și crește riscul unor interpretări stricte din partea autorității. „Transporturile și logistica sunt vizate în special în contextul operațiunilor transfrontaliere și al tratamentului fiscal al diurnelor, iar serviciile profesionale și IT sunt analizate pentru a verifica dacă activitățile declarate ca independente reflectă realitatea economică”, a explicat Dragoș Doroș, Managing Partner | ASD Tax, în discuția referitoare la litigiile fiscale. „Domeniile tradiționale cu risc fiscal ridicat, precum comerțul cu produse accizabile și agricultura, rămân, de asemenea, prioritare”, a mai spus interlocutorul ^BizLawyer. 

Se conturează un tipar clar: atunci când activitatea are componentă transfrontalieră sau când există plăți recurente către persoane care lucrează „ca independenți”, autoritatea verifică rapid dacă forma juridică acoperă realitatea. În transporturi, diurnele sunt un subiect clasic, tocmai pentru că pot avea un impact semnificativ și pentru că practica e adesea neuniformă între companii. În servicii profesionale și IT, întrebarea e dacă independența este reală sau doar formală, iar răspunsul se caută în subordonare, exclusivitate, risc economic și modul real de organizare a muncii. Iar în accizabile și agricultură, istoricul de risc menține presiunea constantă, indiferent de ciclurile economice. 

„Declanșarea unei inspecții fiscale reprezintă întotdeauna un factor de presiune pentru activitatea curentă a unei companii”, a spus Dragoș Doroș. „De la alocarea resurselor umane și tehnice necesare gestionării inspecției, la interacțiunea constantă cu echipa de control și furnizarea documentelor solicitate, pot apărea sincope operaționale dacă procesul nu este gestionat adecvat”, a explicat coordonatorul  ASD Tax. 
În realitate, inspecția lovește mai întâi în organizare. Compania trebuie să scoată oameni din business, să creeze fluxuri de răspuns, să centralizeze documente, să explice tranzacții, să reconstruiască raționamente economice și contabile. Dacă nu există o coordonare fermă, apar blocaje: termene ratate, răspunsuri incoerente, documente livrate fragmentat, ceea ce poate alimenta suspiciunea și poate extinde controlul. De aici, într-un timp scurt, inspecția devine nu doar o verificare, ci o perturbare operațională. „Experiența arată că succesul unei inspecții depinde de clarificarea timpurie a obiectului și calendarului acesteia, precum și de stabilirea așteptărilor autorității în materie de documentare”, a subliniat Dragoș Doroș, care a avertizat că pregătirea preventivă riguroasă, verificările interne periodice și o comunicare coerentă cu autoritățile sunt esențiale pentru limitarea riscurilor și a impactului financiar. 

----------------------------------------------------------------------------------------- 

   Citește și

→   Practica de litigii de la Băncilă, Diaconu & Asociații funcționează ca un vector de influență în piață, capabil să genereze nu doar soluții favorabile punctuale, ci și transformări de fond în modul în care sunt interpretate și aplicate normele legale în domenii cheie ale economiei | De vorbă cu Emanuel Băncilă (Senior Partner) și Adriana Dobre (Partener) despre dinamica pieței, sofisticarea conflictelor juridice și infrastructura invizibilă a performanței în litigii 

-----------------------------------------------------------------------------------------

În spatele acestor recomandări se află o idee pragmatică: dacă nu este clar, de la început, ce verifică inspectorul și în ce succesiune, compania poate ajunge să alimenteze singură controlul prin răspunsuri fragmentate și documente greu de urmărit. În schimb, o pregătire periodică și bine organizată scoate la suprafață din timp neconcordanțele și permite ajustarea documentației înainte de declanșarea inspecției. La fel, o comunicare coerentă, cu mesaje consecvente și cu o linie internă unică, reduce riscul ca aceeași tranzacție să fie explicată diferit de două departamente. Iar când miza se vede în bani, orice pas greșit în faza de control se poate transforma într-un impact financiar imediat. „Legislația fiscală continuă să lase un spațiu semnificativ de interpretare, pe fondul lipsei consultărilor reale în faza de elaborare a actelor normative, al modificărilor frecvente operate ulterior și al lipsei de corelare între normele fiscale și cele substanțiale”, a precizat Cristi Secrieru. „În practică, se constată inconsecvențe între legislația primară și cea secundară, între normele fiscale și reglementările sectoriale sau chiar între notele de fundamentare și textele finale adoptate. Aceste „scurtcircuite” juridice generează interpretări divergente și stau frecvent la baza sancțiunilor aplicate contribuabililor”, a adăugat avocatul. 

Atunci când norma este ambiguă, disputa nu se mai construiește doar pe situația de fapt, ci pe interpretarea regulilor. Și, de cele mai multe ori, ”confuntarea” este inegală: contribuabilul trebuie să probeze și să explice în detaliu, în timp ce autoritatea poate impune o interpretare mai restrictivă a textului de lege, susținută de pârghia sancțiunii. Inconsistențele dintre acte sau dintre normele fiscale și reglementările sectoriale creează exact acel spațiu în care două soluții pot părea, simultan, plauzibile. În acest spațiu, sancțiunea devine adesea „finalul” unei necorelări legislative, nu doar al unei conduite greșite. „În ultimii ani se observă o tendință clară a autorităților fiscale de a contesta sau recalifica practici anterior considerate uzuale, în special în zonele cu potențial de optimizare fiscală sau risc perceput de neconformare”, a afirmat Cristi Secrieru. El spune că sunt vizate în mod constant serviciile intra-grup, transferurile de drepturi de proprietate intelectuală, tratamentul TVA în operațiuni intracomunitare, deductibilitatea cheltuielilor, utilizarea structurilor de tip PFA sau microîntreprindere și structurile de remunerare în cadrul grupurilor. 

Acesta este momentul în care companiile constată că regulile jocului s-au schimbat: ceea ce ieri era tolerat sau acceptat ca practică de piață poate fi azi privit ca o construcție de risc. În astfel de dosare, apărarea serioasă începe înainte de conflict: nu cu improvizații pe parcurs, ci cu dosare de justificare, cu logică economică limpede și cu documente care demonstrează că operațiunea are fundament economic real și nu este doar o construcție formală. Iar când se ajunge la dispută, poziția contribuabilului trebuie construită ca un caz juridic, sprijinit pe practică și jurisprudență, nu ca o simplă „negare” a concluziilor din control. „Actul de control marchează o etapă critică, cu impact direct asupra activității curente și a modelului de business al companiei”, a spus Cristi Secrieru. „În funcție de situație, contribuabilul poate formula obiecțiuni, contestație administrativă și, dacă este necesar, acțiune în instanță. Alternativ acțiunii în fața instanțelor naționale, în mod specific în materia prețurilor de transfer, poate fi avută în vedere declanșarea procedurii suprastatale de MAP pentru implementarea ajustărilor dispuse în jurisdicțiile afectate și evitarea situațiilor de dublă impunere”, a subliniat partenerul Artenie, Secrieru & Partners. 

„Harta” de după procesul-verbal nu e, așadar, un drum unic, ci o combinație de pași care se aleg în funcție de miza financiară, de riscul de executare și de natura ajustărilor. În unele cazuri, disputa se poartă în linie clasică, prin obiecțiuni și contestație, iar apoi în instanță, cu o strategie care trebuie să țină cont de probe, termene și argumente. În dosarele de prețuri de transfer, însă, poate apărea și dimensiunea internațională, tocmai pentru că ajustările într-o jurisdicție pot produce efecte nedrepte în alta. Iar atunci când presiunea financiară e imediată, contribuabilul caută și instrumente de protecție pe termen scurt. ”Pentru limitarea impactului financiar imediat, pot fi avute în vedere soluții de suspendare a executării actului de control sau eșalonare a obligațiilor fiscale, în paralel cu susținerea poziției contribuabilului în procedura administrativă sau judiciară”, a reamintit avocatul. 

----------------------------------------------------------------------------------------- 

   Citește și

→   În spatele scenei, alături de experimentata echipă de Investigații de la Mușat & Asocații, descrisă de ghidurile juridice internaționale drept un reper al pieței românești în white-collar crime | Detalii mai puțin cunoscute despre modul în care lucrează avocații, aproape invizibili pentru angajații clientului, cum se obține ”tabloul probator” respectând legislația și drepturile angajaților, metodele folosite și provocările des întâlnite în astfel de mandate, într-o discuție cu partenerii Ștefan Diaconescu și Alexandru Terța, doi dintre cei mai experimentați avocați de pe piața locală 

-----------------------------------------------------------------------------------------


În litigiile fiscale, momentul implicării consultanților poate influența decisiv evoluția cazului. Nu este vorba doar despre o reacție la procesul-verbal ori la decizia de impunere, ci despre construirea din timp a unui fir logic clar și coerent, a unui probatoriu solid și a unei strategii unitare, care să se mențină consecvent de la inspecție până în instanță. „Implicarea echipei multidisciplinare încă din faza incipientă a inspecției fiscale este esențială pentru evaluarea legalității actelor emise și construirea timpurie a unei strategii coerente de apărare”, a spus Dragoș Doroș. Primul câștig e că se poate verifica, din start, dacă demersurile autorității respectă cerințele procedurale și dacă direcția controlului are sau nu suport juridic. „Firma noastră asigură asistență pe tot parcursul interacțiunilor cu autoritățile fiscale”, a adăugat el. „În faza de verificare se centralizează documentația și se clarifică situația de fapt, în faza de contestație se construiește argumentația juridică, iar în faza de litigiu avocatul coordonează strategia procedurală și reprezintă compania în fața instanței, cu sprijinul specialiștilor fiscali”, a precizat coordonatorul ASD Tax.

Ajungerea în instanță nu înseamnă, neapărat, o escaladare „agresivă” din partea contribuabilului; în multe situații este singura cale de a corecta aspectele care nu au fost remediate în procedura administrativă. „Sesizarea instanței devine inevitabilă atunci când procedura administrativă nu conduce la remedierea nelegalităților constatate”, a spus Cristi Secrieru. În practică, contribuabilul poate parcurge etapa contestației mizând pe o soluție echilibrată și, totuși, să constate că fondul problemei rămâne neschimbat, iar efectele financiare se acumulează. „Deși există reticențe din partea contribuabililor, acestea pot fi gestionate prin informare corectă și printr-o strategie bine fundamentată, care să minimizeze riscurile și să protejeze pe termen lung modelul de business al companiei”, a adăugat avocatul intervievat de ^BizLawyer. 

Reticența are, de regulă, două rădăcini: teama de costuri și de timp irosit, adică ideea că un litigiu te ține ani în instanță și îți consumă resursele. Dar există și o a treia, mai subtilă: temerea că disputa cu autoritatea te pune pe o listă „și mai scurtă” pentru controale viitoare. Aici, modul în care e făcută strategia contează enorm, pentru că ea trebuie să fie suficient de robustă încât să reziste pe termen lung și suficient de clară încât managementul companiei să înțeleagă ce câștigă, ce riscă și ce „securizează” printr-o acțiune. 

Litigiile fiscale nu se opresc însă la granița României, mai ales când dosarele ating TVA sau regulile UE care protejează tranzacțiile transfrontaliere în interiorul Uniunii. „Am asistat și continuăm să ne asistăm clienții atât în fața instanțelor naționale cât și în fața celor europene”, a spus Dragoș Doroș. „De altfel, procedura întrebărilor preliminare este una des uzitată în materie fiscală, marea majoritate a trimiterilor din partea instanțelor naționale române fiind făcute în această materie”, a explicat consultantul. În termeni simpli, procedura întrebărilor preliminare funcționează ca o legătură între instanța națională și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE): instanța română cere lămuriri CJUE, iar răspunsul poate schimba interpretarea dreptului fiscal în dosare cu miză mare. În această zonă, echipa trebuie să construiască dosarul pe două planuri: unul național (procedură, termene, probe) și unul european (principii, jurisprudență, compatibilitatea normelor). 

În paralel, dosarele transfrontaliere au propria lor logistică juridică și fiscală: MAP, arbitraje internaționale, investigații în mai multe jurisdicții, dosare care cer sincronizare și, uneori, o argumentație unitară, adaptată exigențelor și terminologiei juridice din mai multe jurisdicții. „Suntem implicați constant în proceduri transfrontaliere cross-jurisdiction (i.e. MAP, arbitraje internaționale, investigații transfrontaliere, etc.), în care colaborăm cu specialiști de renume din jurisdicțiile afectate, căutând să asigurăm clienților, prin echipe multidisciplinare experimentate, un suport integrat și adecvat nevoilor acestora”, a menționat Cristi Secrieru. Și infrastructura de colaborare contează: parteneriatele stabile pot transforma o cooperare ad-hoc într-un proiect gestionat coerent, cu continuitate și viteză de execuție. „Firma noastră are alianțe solide cu firme similare de consultanță juridică și fiscală din jurisdicții UE și non-UE”, a adăugat el, subliniind că această infrastructură le permite să deservească o paletă largă de clienți cu prezență globală.

Dacă în trecut o parte din inspecții se bazau în principal pe documente în format clasic, astăzi verificarea pornește din fluxurile de date digitale, iar această schimbare se vede atât în viteză, cât și în așteptările autorităților. „Raportarile si controalele electronice au transformat radical modul in care se desfasoara verificarile fiscale”, a spus Dragoș Doroș. „Autoritatile au acum acces aproape in timp real la datele companiilor, ceea ce le permite sa identifice rapid neconcordante, tranzactii nedeclarate sau diferente intre declaratii si operatiuni reale.” În practică, acest acces aproape instant poate face ca o simplă eroare să fie tratată ca un indicator de risc. O nepotrivire între evidența contabilă și raportările digitale, o factură încărcată greșit sau un transport care nu are documentele perfect aliniate poate declanșa întrebări în lanț. „Aceasta trasabilitate crescuta a facut ca inspectiile sa fie mai rapide si mai eficiente, dar a crescut si responsabilitatea agentilor economici de a avea documentatie completa si corecta”, a completat Dragoș Doroș. 

Greșelile care apar cel mai des nu sunt, de regulă, sofisticate, ci repetitive: erori in facturare, neincarcarea sau transmiterea incorecta a datelor in sistemele electronice, discrepante intre evidenta contabila si raportarile digitale, precum si lipsa documentelor care sa justifice trasabilitatea bunurilor sau serviciilor. „Aceste probleme genereaza ajustari fiscale sau solicitari de clarificari suplimentare din partea autoritatilor”, a explicat coordonatorul ASD Tax. Din perspectiva unui litigiu, aceste „detalii” pot deveni puncte de sprijin pentru autoritate: o inconsecvență mică poate fi folosită pentru a pune sub semnul întrebării întregul dosar, dacă nu e explicată rapid și coerent. 

----------------------------------------------------------------------------------------- 

   Citește și

→   NNDKP confirmă, prin practica de Litigii, că este prima opțiune pentru companiile care au nevoie de reprezentare în dosare cu miză de sute de milioane de euro, în instanțe și arbitraje la curți internaționale | De vorbă cu Emil Bivolaru (Partener Executiv) și Sorina Olaru (Partner) despre combinația dintre strategie, tehnologie și echipe capabile să ducă la capăt dosare complexe cu soluții favorabile, construite pe argumente solide, într-o piață a disputelor sofisticată 

-----------------------------------------------------------------------------------------

În controale, există câteva teme care revin obsesiv, tocmai pentru că sunt mari generatoare de ajustări: TVA, deductibilitate, beneficii pentru salariați, tranzacții intra-grup. Abordarea lor nu poate fi improvizată de la un control la altul, pentru că ele cer documentație și un raționament economic limpede. „Abordarea acestor teme se bazeaza pe o pregatire solida si pe documentatie clara, care sa sustina fiecare pozitie a companiei”, a spus Cristi Secrieru. „In cazul TVA-ului, accentul se pune pe corectitudinea operatiunilor si pe conformitatea raportarilor electronice.” TVA-ul se verifică, de regulă, pe două niveluri: conținutul tranzacțiilor în sine (ce s-a livrat, către cine, în ce condiții) și consistența raportărilor digitale care ar trebui să oglindească aceste operațiuni. Când datele raportate nu coincid cu realitatea din documente și contabilitate, controlul se poate extinde rapid, iar compania trebuie să explice și să corecteze diferențele fără întârziere. 

Pe deductibilitate, discuția se mută, de regulă, în justificarea economică: de ce cheltuiala a fost necesară, care e legătura cu activitatea, ce documente o susțin, ce criterii legale sunt îndeplinite. La beneficii pentru salariați, autoritatea caută, frecvent, zonele în care un avantaj poate fi reîncadrat sau tratat diferit fiscal, iar compania trebuie să arate că a aplicat corect regulile și că înțelege substanța economică. „Pentru deductibilitatea cheltuielilor, se urmareste justificarea economica si legala a acestora, iar beneficiile acordate salariatilor sunt analizate pentru a evita posibile reincadrari sau interpretari fiscale nedorite”, a explicat Dragoș Doroș. „Tranzacțiile între entități din acelasi grup sunt evaluate pentru a demonstra respectarea principiului valorii de piață și pentru a reduce riscul unor ajustări ca preț de transfer”, a reiterat consultantul intervievat de ^BizLawyer.  

Aici intervine rolul „triunghiului” funcțional: echipa internă, consultantul fiscal și avocatul, fiecare cu propria contribuție, dar cu o singură linie de apărare. „În practică, o colaborare strânsă între echipa internă, consultantul fiscal și, după caz, avocat, permite pregatirea argumentelor, fundamentarea poziției companiei și gestionarea eficientă a controalelor, reducând astfel riscul unor ajustări fiscale sau litigii prelungite”, a spus Dragoș Doroș. 

Un dosar fiscal se construiește încă din timpul controlului, nu doar în instanță. Răspunsurile transmise, documentele depuse și logica explicațiilor oferite în această etapă devin, ulterior, baza contestației și, dacă este necesar, a litigiului. De aici și accentul pe prevenție, care, în ultimii ani, a devenit o componentă de management al riscului, nu o opțiune secundară. „Prevenția joacă un rol central în activitatea noastră, prin audituri fiscale preventive, simulări de control și instruirea echipelor financiare ale clienților”, a spus Dragoș Doroș, arătând că efectele sunt concrete: reducerea riscurilor, creșterea predictibilității și consolidarea unei relații mai clare și mai eficiente cu autoritățile fiscale. 

Când miza crește puternic, dosarele devin „altfel” nu doar prin valoare, ci și prin faptul că pot crea un precedent care schimbă modul în care o întreagă piață își tratează anumite operațiuni. „Un dosar 'altfel' datorită expunerii financiare foarte mari (de peste 250 mil. RON) și a problematicii care a generat disputa l-a reprezentat cel care a vizat anularea unei decizii de impunere emisă ca urmare a reconsiderării tranzacțiilor derulate de un producător de energie ca fiind tranzacții supuse regimului de simplificare al taxării inverse, potrivit art. 331. alin. (2) Cod Fiscal, cu consecința negării dreptului de deducere al TVA colectat potrivit regulii generale”, a spus Cristi Secrieru. Dincolo de expunere, dosarul a atins o zonă sensibilă: cum se califică anumite operațiuni din piața de energie din perspectiva TVA și ce se întâmplă atunci când autoritatea mută tranzacția dintr-un regim în altul, cu efect direct asupra dreptului de deducere.

„Născut în contextul modificării sferei de cuprindere a măsurilor de simplificare din materia TVA la nivelul anului 2020-2021, litigiul a acoperit o speță singulară în piața românească”, a explicat Cristi Secrieru, adăugând că acest mandat a avut consecințe extrem de importante în calificarea operațiunilor derulate de producătorii de energie din perspectivă fiscală. Particularitatea a fost că disputa nu a vizat doar încadrarea din perspectiva TVA, ci a analizat în detaliu mecanismele specifice pieței: ce înseamnă dezechilibrele tranzacționate și cum se tratează consumul necontorizat în activitatea producătorului. „Astfel, dincolo de regimul de TVA al tranzacțiilor de vânzare/cumpărare de energie, litigiul a tranșat de o manieră neechivocă natura dezechilibrelor tranzacționate pe piața specifică și a consumului (necontorizat) pe care un producător de energie îl înregistrează în propria activitate”, a adăugat Dragoș Doroș. 

Într-un top scurt al soluțiilor cu adevărat „spectaculoase”, echipa indică și dosare în care disputa se poartă pe mecanisme procedurale sofisticate, cu efecte în mai multe jurisdicții. Printre aceastea este și „invalidarea deciziei de respingere ca inadmisibilă a cererii de inițiere a MAP multilaterală în 6 jurisdicții, inclusiv România, cu reținerea competenței instanțelor de judecată naționale de a aprecia asupra admisibilității/inadmisibilității unei astfel de cereri și constatarea existenței unei obligații (iar nu a unui simplu drept discreționar) a autorității fiscale române de a iniția procedura”, după cum a precizat Dragoș Doroș.

La fel de importantă e și confirmarea unei idei care, în practică, poate salva companiile de consecințe disproporționate: posibilitatea de a corecta o declarație în interiorul termenului de prescripție, nu doar pentru erori „mărunte”, ci pentru orice mențiune relevantă care influențează materia impozabilă sau baza de impunere. „Confirmarea dreptului contribuabilului de a-și corecta declarația în interiorul termenului de prescripție, prin decizia nr. 61/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost un reper important”, a spus Cristi Secrieru. „Instanța a stabilit că declarația rectificativă poate viza orice mențiune relevantă pentru determinarea materiei impozabile și pentru calcularea bazei de impunere și a creanței fiscale, nu doar erori materiale sau formale de consemnare”, a adăugat avocatul.

În ansamblu, tabloul e clar: digitalizarea a accelerat controlul, iar complexitatea a mutat miza din zona „greșelii tehnice” în zona de strategie, documentare și substanță economică. În astfel de dosare, avocații și consultanții nu intră în scenă doar când conflictul e inevitabil, ci tocmai pentru a-i schimba traiectoria înainte să devină un litigiu lung, scump și cu efecte structurale asupra modelului de business. 

----------------------------------------------------------------------------------------- 

   Citește și

→   Mitel & Asociații dezvoltă o practică de litigii construită în jurul unui nucleu de avocați cu mare experiență, capabilă să ducă la capăt mandate complexe cu impact financiar și reputațional major, într-o piață în care disputele devin tot mai tehnice și mai dure | De vorbă cu Magda Dima (Partener) despre cum se construiește strategia, se evaluează riscurile și se formează generația nouă de litigatori 


-----------------------------------------------------------------------------------------


Piața litigiilor fiscale nu mai este, astăzi, doar un teren al conflictelor izolate, declanșate de un control sau de o decizie de impunere. Tot mai des, companiile ajung în instanță pentru a obține clarificări ferme asupra modului corect de aplicare a legii în propriile situații și pentru a valida, cu autoritate juridică, decizii fiscale care altfel rămân în zona de interpretare. Pe fondul raportărilor digitale și al controalelor tot mai rapide, dosarele reprezentative nu mai sunt doar despre sume, ci despre principii care pot redesena comportamente de conformare pe termen lung. În acest context, echipa Artenie, Secrieru & Partners indică drept relevante acele proiecte care forțează sistemul să răspundă la întrebări incomode, dar inevitabile pentru business.

„În cadrul unui litigiu aflat pe rolul Curții de Apel București, căutăm confirmarea dreptului contribuabilului de a contesta propria declarație fiscală în căutarea validării bazei impozabile și a obligațiilor fiscale ce îi revin, stabilite exclusiv în baza propriei declarații fiscale”, a exemplificat Cristi Secrieru. Pe de altă parte, spune el, „în cadrul unei serii de litigii aflate pe rolul Curții de Apel București, căutăm confirmarea dreptului entităților nerezidente din jurisdicții non-UE de a solicita și obține rambursarea TVA aferentă achizițiilor de bunuri și servicii în România chiar și în lipsa unui acord/declaraţii de reciprocitate semnate de reprezentanţii autorităţilor competente din România şi din ţara solicitantului, în măsura existenței unei reciprocități cutumiare/de facto.”

Miza acestor litigii reflectă direct presiunea și dinamica actuală din piață: companiile vor reguli mai clare, iar instanțele sunt chemate să clarifice până unde merge dreptul contribuabilului atunci când obligațiile fiscale sunt stabilite exclusiv pe baza propriei declarații și, totodată, în ce condiții aceeași declarație poate fi contestată pentru a corecta o bază impozabilă rezultată din autoimpunere. În același timp, litigiile privind rambursarea TVA pentru nerezidenți din afara UE ating un punct sensibil pentru investiții și operațiuni internaționale, pentru că pun în discuție dacă reciprocitatea trebuie să fie doar „pe hârtie” sau poate fi recunoscută și ca practică de facto. Pentru mediul de afaceri, astfel de dosare contează fiindcă limitează deciziile imprevizibile și pot aduce reguli mai clare pentru piață, mai ales acolo unde o interpretare excesiv de formală ajunge să blocheze, fără temei practic, fluxuri financiare legitime.

„Rata de succes în litigiile fiscale gestionate în ultimele 24 de luni a depășit 75%, factorii determinanți fiind strategia litigioasă, calitatea probatoriului și utilizarea expertizelor tehnice specializate”, a declarat Cristi Secrieru. „De cele mai multe ori, soluționarea litigiilor fiscale impune administrarea de probe complexe reprezentate de opinii de specialist în materii substanțiale diverse sau expertize tehnice judiciare (nu doar în specialitatea fiscalitate) care vin să suplinească lipsa administrării lor în cursul procedurilor de inspecție. Ele infirmă, adesea, raționamente superficiale dezvoltate de organele de control în afara ariei de competență a acestora.”, a adăugat partenerul Artenie, Secrieru & Partners. 

Practica de litigii fiscale reprezintă peste 30% din activitatea firmei, ”fiind completată de o creștere constantă a consultanței fiscale pure, direcție strategică pentru noi, ambele direcții cunoscând o evoluție ascendentă ca volum și complexitate”, au menționat interlocutorii ^BizLawyer. Ei spun că, fără a urma neapărat o tendință a pieței, atât zona de consultanță, cât și cea de litigii fiscale au cunoscut o evoluție ascendentă ca volum, cu o certă creștere a complexității proiectelor gestionate.

„În prezent, asigurăm consultanță fiscală în sfera taxării directe și indirecte a companiilor, a impozitării indivizilor, dar și a accizelor și taxelor vamale”, a precizat Dragoș Doroș. Această acoperire arată, de fapt, lărgirea frontului fiscal: pentru multe companii, riscul nu mai stă doar în TVA sau în deductibilități, ci și în zone precum accizele, vama, taxarea persoanelor și modul în care fluxurile comerciale sunt documentate. 
„Constanta crizelor recente (sanitară, energie, costul finanțării, inflație – N.R.) a reprezentat-o eficiența”, a subliniat Dragoș Doroș. „Astfel, adaptarea și orientarea către structuri mai suple și eficiente care să asigure desfășurarea propriei activități în coordonate de profitabilitate sporită, a reprezentat un deziderat al tuturor companiilor”, a nuanțat consultantul. Succesiunea crizelor a accelerat nevoia companiilor de flexibilitate și de gestionare strictă a resurselor, iar fiscalitatea s-a adaptat acestei evoluții cu viteze inegale, uneori fluent, alteori cu dificultăți și tensiuni de conformare. „În același timp creșterea gradului de mobilitate al propriilor capitaluri și optimizarea consumului de resurse interne/externe, în structuri flexibile care să permită gestionarea și utilizarea “în comun” a acestora, în cadrul grupurilor de companii, au fost urmărite permanent”, a explicat Cristi Secrieru. Au apărut astfel noi modele de business menite să acomodeze noile cerințe de eficiență, „iar încercările în plan fiscal le-au urmat îndeaproape impunând adaptarea strategiilor pentru reducerea amprentelor fiscale în jurisdicții”, a adăugat avocatul. 

----------------------------------------------------------------------------------------- 

   Citește și

→   Fiscalitate ̸ Litigii Fiscale - Practica de Taxe a Kinstellar funcționează ca un „hub” integrat între drept, fiscalitate și finanțe, ce conturează un parcurs procedural previzibil, din faza de control al documentelor până la soluțiile finale ale instanței. Clienții beneficiază de pregătire proactivă, probatoriu robust și o echipă calibrată pentru litigii sofisticate | De vorbă cu Theodor Artenie (Counsel) și Raluca Botea (Counsel) despre tendințele ultimului an, prevenție, timing și modul de lucru al unei echipe recunoscute de directoarele internaționale 

-----------------------------------------------------------------------------------------

Artenie, Secrieru & Partners este, astăzi, o firmă de avocatură de tip boutique, cu experiență extinsă în domenii precum Corporate, M&A, Regulatory, Permitting, Environmental Law, Employment, Administrative și Tax Law. Echipa este formată din avocați și consultanți cu un nivel ridicat de senioritate, coordonați de Andreea Artenie, Cristi Secrieru și Dragoș Doroș, beneficiind de o expertiză profundă și de o viziune integrată în conducerea firmei.

Structura internă e prezentată ca un argument de consistență: într-o piață în care dosarele fiscale cer tot mai multă transversalitate, o echipă cu senioritate ridicată și cu leadership integrat poate ține aceeași linie de raționament de la consultanță la litigiu. ”Alături de parteneri, echipa noastră include doi Counseli, în aria juridică, și doi Directori, în aria fiscală, care asigură un nivel ridicat de coordonare și senioritate în toate serviciile pe care le oferim. Totodată, având în vedere complexitatea ridicată a proiectelor pe care le gestionăm, echipa beneficiază de un nucleu solid de management, dedicat susținerii și promovării culturii excelenței pentru care suntem deja recunoscuți pe piață”, a menționat Andreea Artenie, Managing Partner Artenie, Secrieru & Partners. 

Senioritatea ridicată și expertiza tehnică a echipei Artenie, Secrieru & Partners o plasează între cele mai solide și competitive practici de asistență și reprezentare în materie fiscală din piață. „Experiența pe care parte dintre membrii echipei noastre au avut-o în mediul public la cel mai înalt nivel reprezintă, de asemenea, un cert avantaj asigurându-ne acea viziune holistică atât de necesară pentru gestionarea corectă și eficientă a oricărui proiect. Totodată, cunoașterea aprofundată a industriilor în care activează clienții noștri, precum și implicarea constantă alături de organizațiile patronale în anticiparea și soluționarea nevoilor curente ale companiilor, ne apropie de interesele pe care le reprezentăm.Această perspectivă ne permite o înțelegere solidă a contextului de business și furnizarea unor soluții viabile și complete, chiar și în condiții de stres economic și geopolitic”, a conchis Andreea Artenie. 

În edițiile 2025 ale directoarelor internaționale, Artenie, Secrieru & Partners își întărește prezența exact în zona care contează pentru clienții de fiscalitate: litigii și dosare cu miză concretă, unde valoarea se confirmă în dosare reale și în rezultate, nu doar în recomandări de principiu. În The Legal 500, practica de Tax a firmei de tip boutique este plasată în Tier 2 în România, într-un clasament dominat de echipe cu tradiție și resurse mari. 
Profilul The Legal 500 punctează explicit formula de conducere a practicii: Andreea Artenie și Cristi Secrieru, co-fondatori și co-coordonatori, într-o structură construită după 2020, dar care a câștigat rapid notorietate în piață, atât pe consultanță, cât și pe dispute. Ghidul notează că echipa acoperă „de la A la Z” temele care generează cel mai des conflict cu autoritatea: impozit pe profit, TVA, prețuri de transfer, taxe pe clădiri și componenta de fonduri europene. 

----------------------------------------------------------------------------------------- 

   Citește și

→   ITR World Tax 2026 | Brandurile din avocatura locală cu o activitate notabilă în domeniul taxelor urcă în top. NNDKP, CMS, PNSA, TZA, Schoenherr, Băncilă, Diaconu și Asociații, Mușat & Asociații sau Popescu & Asociații, printre cele mai bune firme locale evidențiate pe palierele de General corporate tax, Transfer pricing și Tax controversy

 

-----------------------------------------------------------------------------------------

Un client citat de The Legal 500 arată, în esență, că partenerul Cristi Secrieru și echipa „gestionează foarte bine cerințele dreptului fiscal românesc și practicile locale”, într-un context în care cooperarea dintre administrație și contribuabil rămâne dificilă, și pune accentul pe profesionalism și pe abordarea pragmatică a mandatelor. Un alt feedback reține, tot în evaluarea ghidului, că Secrieru menține „o comunicare excelentă”, conduce eficient dosarele și găsește soluții când apar blocaje. 

La capitolul repere de piață, The Legal 500 menționează între clienții-cheie ai practicii nume precum EDP Renewables și Mondial SA (grupul Villeroy & Boch), iar ca exemplu de mandat indică asistența acordată Mondial SA într-un litigiu fiscal cu autoritățile române. În aceeași notă, ghidul semnalează și „linia a doua” a echipei, cu Vlad Groșu și Adelina Rapoportaru ca suport relevant pentru coordonatori. 

În Chambers Europe Guide 2025, recunoașterea vine printr-un „marker” individual: Andreea Artenie este clasată Band 2 la categoria Tax: Lawyers (România). Chambers descrie portofoliul ei ca fiind centrat pe reprezentarea clienților din energie, servicii financiare și logistică în litigii fiscale, dosare de TVA și controale/audituri în fața autorității. Iar un comentariu de tip „strength” o surprinde în termeni foarte clari: ”o profesionistă foarte bine pregătită, serioasă, implicată și un partener real de business”.