
Exercițiu de predicție a sorții și hainei pe care o va îmbrăca moratoriul public în România
21 Aprilie 2020
Andreea Serban (Senior Managing Associate) si Danut Arion (Associate) - Reff & AsociatiiDincolo de provocările care țin de interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor în vigoare privind moratoriul public, subzistă în continuare o doză de incertitudine privind momentul până la care regulile moratoriului public se vor aplica în forma actuală și noul conținut normativ pe care ar putea să-l „îmbrace” moratoriul public, în funcție de soluția Curții Constituționale privind legea aprobată în Parlament și de destinul Legii privind suspendarea rambursării creditelor.
![]() |
Andreea Serban (Senior Managing Associate) si Danut Arion (Associate) - Reff & Asociatii |
Dincolo de provocările care țin de interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor în vigoare privind moratoriul public, subzistă în continuare o doză de incertitudine privind momentul până la care regulile moratoriului public se vor aplica în forma actuală și noul conținut normativ pe care ar putea să-l „îmbrace” moratoriul public, în funcție de soluția Curții Constituționale privind legea aprobată în Parlament și de destinul Legii privind suspendarea rambursării creditelor.
Ce modificări și completări aduce Senatul OUG 37/2020?
În varianta modificată, regulile moratoriului public ar urma să fie aceleași indiferent de tipul de contracte cu privire la care se va solicita. Durata maximă a amânării rămâne 31 decembrie 2020, însă debitorul ar avea dreptul să solicite amânarea la plată oricând după intrarea în vigoare a legii (eliminându-se termenul limită prevăzut actualmente în OUG 37/2020) și, important, ar urma să poată face aceasta inclusiv față de entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe, precum și cu privire la obligații de plată aferente contractelor de leasing operațional.
În varianta modificată, persoanele fizice ar putea să solicite amânarea la plată indiferent dacă veniturile le-au fost afectate sau nu din cauza situației generate de pandemia de COVID-19. În schimb, ceilalți debitori ar trebui să dețină un certificat pentru situații de urgență care să constate diminuarea veniturilor cu minimum 15% în luna solicitării față de media lunilor ianuarie și februarie 2020 (în contradicție cu normele în vigoare, conform cărora CSU se acordă pentru diminuarea veniturilor cu minimum 25%).
Moratoriul public poate fi solicitat indiferent câte zile de întârziere la plată înregistrează debitorul (nefiind necesară achitarea restanțelor până la data formulării cererii), inclusiv de către debitorii care se află în proceduri judiciare sau extrajudiciare (de exemplu, executare silită sau dare în plată). Orice proceduri de executare silită începute până la data intrării în vigoare a legii ar urma să intre sub incidența moratoriului și să se suspende până la 31 decembrie 2020.
Observăm și faptul că se elimină toate trimiterile din ordonanță la normele de aplicare, precum și că sunt aduse modificări care contravin dispozițiilor în vigoare ale acestor norme și se abrogă expres articolul 7 din OUG 37/2020, care reglementa adoptarea acestora.
Care ar putea fi soarta conținutului normativ al OUG 37/2020, după finalizarea dezbaterilor în Parlament? De când s-ar putea aplica noi reguli privind moratoriul legal?
Având în vedere rolul decizional al Camerei Deputaților, precum și faptul că, până în prezent, numai Senatul s-a pronunțat cu privire la OUG 37/2020, potrivit normelor constituționale, Parlamentul poate adopta o lege de aprobare (fie în forma iniţială, fie cu modificări şi completări) sau de respingere a ordonanței. Această lege ar intra în vigoare în termen de trei zile de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial sau la o altă dată ulterioară specificată în cuprinsul său, iar, prin intermediul său, Parlamentul ar putea sa reglementeze măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a OUG 37/2020.
Dacă Parlamentul adoptă o lege de aprobare a OUG 37/2020 cu completări și modificări, efectele juridice ale OUG 37/2020 sunt valabil produse până la data intrării în vigoare a legii de aprobare, când OUG 37/2020 îşi încetează aplicarea. Dacă însă Parlamentul respinge OUG 37/2020, ordonanța îşi încetează efectele juridice de la momentul intrării în vigoare a legii de respingere, în timp ce, în cazul în care Parlamentul ar aproba OUG 37/2020 în forma în prezent în vigoare, efectele sale juridice ar continua să se producă neschimbate de la intrarea sa în vigoare şi până la o eventuală modificare sau abrogare a legii de aprobare.
Ce efecte ar putea avea asupra unei ordonanțe declararea neconstituționalității legii de aprobare a acesteia?
Dacă Parlamentul ar adopta o lege de aprobare a OUG 37/2020 cu același conținut normativ ca Legea privind suspendarea rambursării creditelor, devine probabilă formularea unei sesizări de neconstituționalitate având ca obiect legea de aprobare a ordonanței. Merită semnalat că declararea neconstituționalității unei legi privind aprobarea cu modificări a unei ordonanțe de urgență nu atrage automat și neconstituționalitatea ordonanței în forma adoptată de Guvern, iar respectiva ordonanță va continua să producă efecte până la data intrării în vigoare a legii de aprobare sau, după caz, de respingere.
În cazul în care doar anumite dispoziții din legea privind aprobarea cu modificări a unei anumite ordonanțe sunt declarate neconstituționale, conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale, Parlamentul este obligat să reexamineze legea de aprobare, în linie cu cele statuate de către Curte. În cazul în care o asemenea lege este declarată neconstituțională în ansamblul său, procesul legislativ încetează de drept la data publicării deciziei Curții Constituționale, iar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, Parlamentul va trebui să reia etapele procesului legislativ, de la momentul în care acesta a fost sesizat de către Guvern cu proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 9216 / 9763 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...